Aproape una din trei mașini noi vândute în Europa în august a fost electrică

Mașinile electrice cu baterie au reprezentat deja în august 29% din vânzările de mașini noi din Europa, față de 20,2% în urmă cu un an, ceea ce înseamnă că ponderea modelelor pur electrice a crescut cu aproape nouă puncte procentuale pe continent în doar un an. Calculul Consiliului Internațional pentru Transport Curat (ICCT) include Uniunea Europeană, Norvegia și Islanda; în acest grup de țări, în august aproape trei din zece mașini noi erau electrice, ceea ce reprezintă un salt de cinci puncte procentuale față de iulie.

Procesul nu este rezultatul unei singure luni excepționale. Între ianuarie și august s-au vândut cu 41% mai multe mașini electrice cu baterie decât în perioada corespunzătoare din 2025, iar cota medie de piață pe cele opt luni a crescut la 23%, cu șase puncte procentuale peste nivelul din anul precedent. Analizând separat Uniunea Europeană, obținem o cotă puțin mai mică, de 21,7%: în primele opt luni ale anului au fost înmatriculate în statele membre 1,64 milioane de mașini pur electrice, ajungând exact la aceeași cotă de piață ca mașinile pe benzină. Tranziția electrică a fost condusă în principal de Franța și Germania, cele mai mari două piețe auto din Europa. În Franța, ponderea mașinilor pur electrice a crescut în august la un record de 38%, iar Germania și-a egalat propriul record anterior, atingând 33%. Între ianuarie și august, cota pieței electrice a fost de 30% în Franța și de 27% în Germania, ceea ce reprezintă creșteri de 12 și, respectiv, nouă puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2025. În Italia și Spania tranziția avansează mult mai lent: ponderea mașinilor electrice a fost de aproximativ opt, respectiv zece procente, iar în Polonia a atins doar cinci procente.

Pe întreaga piață europeană, în august au fost înmatriculate 832.637 de mașini noi, cu 5,3% mai multe decât cu un an în urmă. Înmatriculările de mașini electrice cu baterie au crescut cu 52,2%, cele de hibride plug-in cu 13,5%, iar cele de hibride convenționale cu 3,4%, astfel că cele trei tipuri de propulsie electrificată au reprezentat împreună deja peste 73% din vehiculele nou vândute. În același timp, înmatriculările de mașini pe benzină au scăzut cu 23,5%, iar cele pe motorină cu 23,1%. Analizând o perioadă mai lungă, se observă aceeași reașezare: în primele opt luni ale anului, cota combinată a mașinilor pe benzină și motorină a scăzut la 29%, de la 37,5% în perioada corespunzătoare din 2025. Modelele pe benzină au fost înmatriculate cu 18,6% mai puțin decât cu un an în urmă, cota lor de piață scăzând de la 28% la 21,7%, în timp ce ponderea motorinei a ajuns la doar 7,3%. Motorul cu combustie internă tradițional nu dispare, deci, de pe drumurile Europei de la o zi la alta, dar pe piața mașinilor noi își pierde rapid poziția care în urmă cu câțiva ani părea încă incontestabilă. Schimbarea este alimentată simultan de extinderea gamei de modele, de sistemul de subvenții pentru achiziție, de scăderea prețului bateriilor și de creșterea prețului combustibililor tradiționali. Războiul din Iran, precum și scăderea traficului naval prin Strâmtoarea Hormuz, au dus în 2026 la o creștere abruptă a prețului petrolului și al combustibililor, astfel că pentru mulți cumpărători mașina electrică nu mai reprezintă în primul rând o convingere ecologică, ci o cale de scăpare de fluctuațiile de preț de la benzinării. Potrivit lui Peter Mock, directorul european al ICCT, consumatorii reacționează la apariția modelelor electrice noi și mai performante, precum și la costurile de energie mai mici, disponibile în perioada crizei petrolului.

Portofoliul de comenzi al Volkswagen arată aceeași direcție: comenzile europene pentru mașini electrice au crescut cu peste 50% în al doilea trimestru, iar noua familie de modele electrice de dimensiuni mai mici, construită în jurul ID. Polo, a strâns peste 70.000 de comenzi în câteva săptămâni. Ponderea modelelor electrice ale companiei a depășit deja 30% din portofoliul european de comenzi al Volkswagen, ceea ce arată că apariția unor modele mai ieftine, destinate utilizării de zi cu zi, poate accelera cu adevărat tranziția. Dintre marii producători europeni, între ianuarie și august, grupul BMW a atins cea mai mare pondere de mașini electrice: 30% din vehiculele înmatriculate de companie au fost pur electrice, cu cinci puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un an. Cea mai mare creștere a fost înregistrată totuși de Mercedes-Benz, cu o îmbunătățire de zece puncte procentuale, Hyundai și Renault și-au crescut ponderea modelelor electrice cu opt puncte procentuale fiecare, iar Toyota a crescut-o de la cinci la 11%. Diferențele dintre țări rămân enorme. În Norvegia, aproximativ 98% din mașinile noi sunt electrice, în Danemarca această pondere trece deja de 80%, iar în Finlanda se aproprie de 50%. Cealaltă extremă este reprezentată de piețele din sudul și estul Europei, unde, din cauza veniturilor mai mici, a rețelei de încărcare mai slabe și a subvențiilor mai reduse, mașina electrică rămâne mult mai puțin accesibilă. Recordul din august arată, în orice caz, că tranziția electrică a Europei a trecut de punctul în care mașinile electrice mai puteau fi considerate o particularitate a unui segment restrâns de cumpărători înstăriți și conștienți de mediu. Creșterea prețurilor la benzină și motorină, apariția noilor modele și incertitudinea geopolitică au declanșat împreună o schimbare de piață pe care nici producătorii auto europeni nu mai pot trata pur și simplu ca pe o modă trecătoare.

Sursă