Trump a spus nu armistițiului, ar continua bombardarea Iranului după alegeri

Donald Trump a respins propunerea de armistițiu de șapte zile a Iranului și le-a spus consilierilor săi că ar putea relua atacurile aeriene împotriva Republicii Islamice după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie – relatează The Wall Street Journal, citând oficiali americani.

Decizia președintelui american este cu atât mai remarcabilă cu cât acceptarea ofertei iraniene ar fi putut deschide Strâmtoarea Hormuz, prin care, în vreme de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul transportat pe mare la nivel mondial. Restrângerea traficului naval provoacă de luni de zile perturbări grave în aprovizionarea globală cu energie, împinge în sus prețul petrolului și al combustibililor și, nu în ultimul rând, reprezintă o problemă de politică internă tot mai incomodă pentru Trump. Propunerea de la Teheran a fost prezentată de ministrul de externe iranian Abbas Araghchi în timpul sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York. Potrivit planului, părțile ar fi suspendat luptele pentru șapte zile, iar Iranul ar fi deschis, la finalul procesului, Strâmtoarea Hormuz pentru navigația comercială, urmând ca apoi să fie reluate negocierile americano-iraniene. În schimb, Teheranul a cerut ca Washingtonul să ridice blocada maritimă a porturilor iraniene, să suspende sancțiunile privind exporturile iraniene de petrol, să elibereze aproximativ 12 miliarde de dolari din activele iraniene înghețate și să respecte un armistițiu extins la nivelul întregii regiuni, inclusiv în Liban.

„Dacă anumite condiții sunt îndeplinite, Strâmtoarea Hormuz se va deschide după șapte zile, iar negocierile vor fi reluate”

– a rezumat oferta iraniană Araghchi.

Planul a fost transmis Washingtonului prin intermediari încă de la mijlocul lunii septembrie, iar delegația iraniană a sosit la New York cu mandat pentru a negocia detaliile. Potrivit președintelui iranian Masoud Pezeshkian, criza poate fi rezolvată prin negocieri, dar depinde de Statele Unite dacă aleg calea diplomatică sau pe cea militară. Deocamdată, Trump a ales calea militară, însă se pare că ar vrea să adapteze continuarea acesteia la calendarul electoral. Potrivit informațiilor The Wall Street Journal, președintele le-a spus consilierilor săi că bombardarea Iranului ar putea fi reluată după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. Deocamdată nu au apărut detalii privind amploarea și țintele atacurilor planificate.

La Adunarea Generală a ONU, Trump a amenințat chiar cu „distrugerea” Republicii Islamice, în timp ce a susținut totodată că, după alegeri, s-ar putea ajunge la un acord cu Iranul. Politica președintelui față de Iran continuă astfel să oscileze între aceleași trei etape: anunță victoria, sugerează negocieri, apoi amenință din nou cu atacuri aeriene. De data aceasta, această inconsecvență este legată de alegerile de la jumătatea mandatului, căpătând aparența unei strategii. În paralel, Casa Albă a anunțat că, prin intermediari, se poartă discuții „pozitive și constructive”. De aceea, oficial, Teheranul încă așteaptă răspunsul Washingtonului, dar respingerea publică a lui Trump și informațiile Wall Street Journal lasă puține îndoieli că oferta iraniană, în forma sa actuală, nu va duce la un acord.

Toate acestea se petrec în timp ce criza din jurul Strâmtorii Hormuz nu mai este doar o problemă între Iran și Statele Unite. Perturbarea navigației crește prețurile la energie la nivel mondial, alimentează inflația, pune presiune pe economiile europene și pune în pericol exporturile de petrol ale țărilor din Golful Persic. Acceptarea ofertei iraniene nu ar fi însemnat o pace durabilă, dar ar fi oferit cel puțin ocazia de a restabili navigația și de a relua negocierile. În schimb, Trump a spus nu, iar apoi practic a transmis: bombardamentele pot continua, dar mai întâi să așteptăm ca alegătorii americani să-și exprime voturile. Așa arată strategia celei mai puternice armate din lume, atunci când aceasta nu este aliniată la securitatea regiunii, la aprovizionarea globală cu energie și nici măcar la un obiectiv de război clar formulat, ci la calendarul de campanie al Partidului Republican.

Ugar