Comasarea comunelor ar fi stimulată prin reducerea la jumătate a impozitelor și sprijin de milioane de lei. Prima variantă a reformei
Guvernul român ar urma să convingă administrațiile locale mai mici să fuzioneze cu vecinele lor prin reducerea la jumătate, timp de cinci ani, a impozitului pe locuințe și pe terenuri, precum și printr-un sprijin pentru investiții de cel puțin patru milioane de lei. Proiectul de ordonanță de urgență, pus în dezbatere publică vineri, 20 noiembrie, vizează în primul rând comunele cu cel mult 1.500 de locuitori, deși și localități mai mari ar putea recurge la posibilitatea comasării. În timp ce guvernul promite servicii publice mai bune și o administrație mai eficientă, nu a prezentat până acum cât ar economisi prin reorganizare și din ce ar finanța reducerile și sprijinul financiar aferente.
Potrivit ministrului dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica (PSD), proiectul prezentat acum este primul pas al unei reforme ample, prin care organizarea administrativă din 1968 ar fi adaptată realităților anului 2028. Ministrul a subliniat că ar fi comasate primăriile, în timp ce localitățile propriu-zise, numele, istoria și tradițiile lor ar rămâne neschimbate. Administrațiile locale și locuitorii au la dispoziție zece zile pentru a-și exprima opinia cu privire la propunere, după adoptarea căreia ar urma deciziile locale și referendumurile.
Grupul-țintă principal al reformei este format din cele 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, în care trăiesc în total aproximativ 480.000 de persoane. Potrivit lui Stoica, aproximativ 80% dintre aceste administrații locale depind de finanțare de la guvern, motiv pentru care el se așteaptă, în primul rând, ca prin comasare și comunitățile mai mici să aibă acces la serviciile pe care localitățile mai mari le pot oferi deja. Proiectul nu exclude, totodată, participarea unor comune mai mari, orașe și municipii, în cazul în care acestea îndeplinesc condițiile de fuziune.
Procedura ar putea fi declanșată de cel puțin două administrații locale vecine, dacă aceasta este votată, în fiecare dintre consiliile locale implicate, de mai mult de jumătate din consilierii aflați în funcție. Ulterior, și locuitorii ar trebui să își dea acordul pentru comasare, printr-un referendum local, așadar acordul primarilor și al consiliilor nu ar fi suficient de la sine. Unitățile administrative care fuzionează trebuie să se afle în același județ, să aibă o frontieră comună și un teritoriu continuu și să fie legate printr-un drum național, județean sau comunal; ordonanța nu ar reglementa nici reorganizarea județelor, nici alipirea unor sate la altă comună.
Asupra numelui noii unități administrative, administrațiile locale s-ar putea pune de acord împreună, dar ar putea combina cel mult două denumiri de localități anterioare. Alegerea reședinței nu ar mai fi decisă de negocierea locală, ci de localitatea în care, în anul precedent referendumului, veniturile proprii pe cap de locuitor din impozite și taxe locale au fost cele mai mari; în cazul unor sume egale, centrul ar fi localitatea mai populată. Satele își vor păstra totuși numele, așa cum, în exemplul dat de ministru, Mihăileni nu ar dispărea de pe hartă dacă, în loc să fie comună de sine stătătoare, ar deveni parte a unei comune mai mari. Locuitorii nici nu ar trebui să își schimbe imediat cărțile de identitate, permisele de conducere și certificatele de înmatriculare, întrucât noile date administrative ar fi trecute în acte la momentul reînnoirii acestora.
Pentru comunitățile maghiare este deosebit de important faptul că proiectul ar păstra, și după comasare, drepturile de folosire a limbii materne deja obținute. Dacă, într-una dintre comunele care fuzionează, ponderea unei minorități naționale a atins, potrivit ultimului recensământ, 20%, atunci folosirea limbii acelei minorități în relația cu autoritățile ar trebui asigurată pe tot teritoriul noii unități administrative, chiar dacă, prin comasare, ponderea ei ar scădea sub acest prag. Este un fel de garanție pe care fie o credem, fie nu, dar să spunem clar: nici măcar aceasta nu a fost obținută prin lupta UDMR.
Comasarea primăriilor nu ar implica reduceri imediate de personal, întrucât noua administrație locală ar prelua automat angajații vechilor aparate. Proiectul ar permite reorganizarea abia după expirarea unei perioade de protecție de un an, calculată din anul ulterior comasării, reorganizare care ar trebui finalizată apoi în cel mult șase luni; până atunci, numărul posturilor ocupate nu ar putea fi redus. Potrivit lui Stoica, după perioada de tranziție, numărul de posturi ar fi adaptat la cadrul legal corespunzător populației noii comune, iar posturile devenite redundante ar fi eliminate treptat, pe măsura pensionărilor. Proiectul nu prevede însă concedieri obligatorii, astfel că nici nu se vede încă până acum când și în ce măsură ar putea scădea efectiv costurile salariale. În schimb, funcțiile de primar și viceprimar ale administrațiilor care se dizolvă nu ar mai fi menținute, iar noul aparat nu ar prelua nici consilierii personali ai primarilor. În vechile centre de comună ar continua să funcționeze un ghișeu local de relații cu publicul, pentru ca nimeni să nu fie nevoit să se deplaseze la noua reședință pentru o adeverință sau altă chestiune administrativă. Ministrul a declarat că în aceste ghișee ar lucra câte un funcționar public, însă proiectul nu fixează o astfel de limită de personal, lăsând la latitudinea noului consiliu local câți angajați asigură gestionarea problemelor locale.
Guvernul ar urma să facă fuziunea mai atractivă prin programul „START Reforma Administrativă”, pentru care ar aloca, în 2027 și 2028, câte două miliarde de lei anual, în total patru miliarde de lei. Beneficiarii selectați pentru sprijin ar avea acces la un buget de investiții de cel puțin patru milioane de lei, din care ar putea moderniza rețeaua de apă, canalizarea, drumurile, dispensarele, școlile și grădinițele, respectiv digitaliza și unifica evidențele. Potrivit ministrului, ar avea prioritate comunele a căror populație, prin comasare, ajunge la 2.500 de locuitori.
Reducerea de impozit de 50% promisă locuitorilor s-ar aplica locuințelor și terenurilor intravilane ale persoanelor fizice, timp de cinci ani. Potrivit calendarului din comunicatul ministerului, aceasta ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2029, după ce în 2027 ar avea loc referendumurile, iar la alegerile locale din 2028 ar fi aleși deja primarii și consiliile locale ale noilor comune. Veniturile fiscale pierdute de bugetele locale ar fi compensate integral de stat, astfel încât reducerea să nu lase mai puțini bani pentru serviciile publice. Explicația financiară devine însă incertă în acest punct, întrucât proiectul ar reglementa compensarea pierderilor fiscale printr-o anexă separată a bugetului de stat, în timp ce Stoica a vorbit despre acoperirea acesteia tot din programul de patru miliarde de lei. Când jurnaliștii l-au întrebat de unde vor veni banii pentru toate acestea în bugetul viitor, ministrul a invocat programul deja asumat și angajamentele bugetare, fără să precizeze veniturile necesare sau cheltuielile care ar fi reduse în acest scop.
Nici despre economii nu a oferit un calcul exact, afirmând că accentul se pune acum pe îmbunătățirea serviciilor publice. Chiar dacă a menționat ulterior o sumă de peste două sute de milioane de lei legată de angajații din administrație, nu s-a clarificat cum s-a ajuns la acest rezultat și dacă era vorba despre o economie anuală. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru, prin comasarea aparatelor administrative costurile ar scădea treptat, însă guvernul nu a arătat până acum când reforma ar recupera banii investiți în introducerea și stimularea ei. Mai mult, caracterul voluntar al procesului nu înseamnă neapărat că, pe termen mai lung, orice comună ar putea decide liber să-și păstreze autonomia, întrucât Stoica a adus deja în discuție, la finalul lunii octombrie, posibilitatea unei reorganizări obligatorii, ulterioare. Potrivit unei relatări a Spotmedia, guvernul ar lua în calcul această soluție după 1 martie 2027, în localitățile în care nu demarează comasarea voluntară, deși la momentul respectiv ministrul nu a putut prezenta nici o listă de localități, nici condiții detaliate. Este, deci, pentru moment doar o intenție politică, care nu trebuie confundată cu procedura voluntară pusă acum în dezbatere publică.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, de altfel, joi la Digi24, că partidul nu renunță la reformă și că nici o eventuală moțiune de cenzură nu l-ar intimida. Comunelor li se oferă, astfel, pentru moment, posibilitatea unei fuziuni stimulate prin reduceri de impozite și fonduri de investiții, în timp ce guvernul semnalează deja că ar putea recurge și la alte instrumente mai târziu; rămâne însă de văzut cum ar deveni reorganizarea, în același timp, o administrație locală mai bună, cheltuieli bugetare mai mici și o reformă cu adevărat finanțabilă.
Surse: G4Media, Digi24, Mediafax
Pârloagă
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Cer permisiunea Moscovei pentru a apăra Ucraina de Moscova
Joi, la Berlin, Jared Kushner se mai mândrea încă cu faptul că, împreună cu Steve Witkoff, au reușit să facă rușii să accepte ideea unor garanții de securitate pentru Ucraina, construite după modelul NATO, dar vineri Moscova a anunțat că nu poate fi vorba despre așa ceva. Cel mai umilitor lucru din această poveste nu este faptul că raportul de succes diplomatic al mediatorilor lui Trump nu a…

Primare comună împotriva extremelor: Attal, Retailleau și Lisnard ar propune un singur candidat împotriva lui Le Pen și Mélenchon
În Franța, cei trei candidați la președinție ai centrului și centru-dreptei au convenit, în principiu, să decidă printr-o primară comună care dintre ei va fi singurul candidat la alegerile prezidențiale din 2027.

Răspuns pentru Anna Karczag: nu, aceasta nu a fost Ialta 2.0!
Aș preciza de la bun început: îmi place să citesc textele Annei Karczag, mai ales atunci când investește energie și face cercetarea necesară. Articolul ei despre Protocoalele Înțelepților Sionului este amplu și plin de informații, la fel cum mai multe dintre articolele ei despre războiul cognitiv sunt o muncă lăudabilă. Totuși, există momente în care exagerează și se lasă purtată de impuls – și…

Liniștiți-vă, nu e Yalta 2.0, pentru că Putin nu are mustață
Citesc relatările despre marea întâlnire tripartită de la Shenzhen, precum și analizele: o mulțime de analiști maghiari crescuți în cultura occidentală vorbesc și scriu despre cum, ba nu, asta nu a fost deloc Yalta 2.0. Ba da, chiar a fost! Îmi pare rău că eu trebuie să aprind lumina în craniile tot mai întunecate ale analiștilor la modă, dar da, a fost Yalta 2.0.

Două treimi dintre americani consideră că Trump înclină spre Moscova
Două treimi dintre americani, 67%, dezaprobă modul în care Donald Trump gestionează războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar doar 30% sunt de acord cu el. Acest lucru reiese dintr-un sondaj realizat de Pew Research Center, publicat miercuri, care este deosebit de relevant joi, ziua summitului Trump–Putin–Xi de la Shenzhen. Institutul de cercetare a chestionat 10.247 de adulți între 9 și 15…