De ce e scump carburantul în Europa? O mare eșec al administrației Trump

Vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către fondul american de investiții Carlyle se prelungește de aproape zece luni, pentru că instituțiile administrației Trump nu au ajuns la un acord între ele – a scris Financial Times, a cărui analiză a fost prezentată de site-ul bulgar Mediapool. Din cauza acestei întârzieri, rafinăriile europene nu își pot majora producția de benzină și motorină, în timp ce lipsa de carburanți a împins prețurile la niveluri record atât în Statele Unite, cât și în Europa.

Pachetul, estimat la aproximativ douăzeci de miliarde de dolari, include Lukoil International GmbH, adică activele companiei petroliere ruse răspândite în 17 țări. Vânzarea necesită aprobarea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei de la Washington, iar tocmai aici s-a blocat afacerea: oficiul a autorizat negocierile, dar nu a acordat aprobarea finală. Decizia a rămas blocată între Consiliul de Securitate Națională, Departamentul de Stat și Departamentul Energiei.

„Nu mai înțelegem ce se întâmplă cu acest acord. Nu există niciun progres. Totul e blocat și nu știu ce mai așteaptă"

– a declarat pentru publicație una dintre persoanele implicate.

Printre activele europene ale Lukoil se numără o rafinărie în Bulgaria și una în România, precum și o participație de 45% la rafinăria din Zeeland, Țările de Jos; capacitatea combinată a celor trei unități este de aproximativ 400.000 de barili pe zi. Rafinăria Petrotel din Ploiești este însă închisă din octombrie anul trecut: a fost oprită pentru o reparație capitală planificată și nu a fost repornită de atunci. Finalizarea tranzacției ar elibera, potrivit unei surse familiarizate cu negocierile, o capacitate de prelucrare de 100.000–150.000 de barili pe zi. Potrivit Carlyle, companiile europene ale Lukoil dispun de o capacitate semnificativă neutilizată, care ar putea crește oferta de produse petroliere și ar putea reduce presiunea asupra prețurilor carburanților.

Situația Petrotel așteaptă, în același timp, o rezolvare și în România. Rafinăria – care asigură aproximativ 21% din producția de carburanți a țării și este singura dintre cele patru mari rafinării românești care nu funcționează – a solicitat vara aceasta protecție împotriva insolvenței. Tribunalul Prahova a admis cererea: compania a acumulat datorii scadente de peste 936,6 milioane de lei față de furnizorii implicați în reparația capitală, iar acționarul majoritar Litasco își valorifică o creanță de 225,5 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 1,18 miliarde de lei. Cererile creditorilor au putut fi depuse până pe 9 septembrie, tabelul preliminar al creditorilor trebuie întocmit până pe 29 septembrie, iar cel definitiv până pe 23 octombrie. Guvernul român a extins în februarie supravegherea specială asupra activelor Lukoil, inclusiv Lukoil România și Petrotel; supravegherea a fost încredințată lui Ion-Bogdan Bugheanu, consilier al Ministerului Energiei. Ministrul energiei de la acea vreme, Bogdan Ivan, a declarat în aprilie că americanii au acordat o derogare pentru rafinărie și că uzina ar putea fi repornită în 45 de zile – lucru care nu s-a întâmplat.

Financial Times a pus lipsa de motorină de pe piețele occidentale în legătură cu războiul din Orientul Mijlociu și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Prețul petrolului a scăzut pe 21 septembrie la cel mai mic nivel din ultimele unsprezece zile, potrivit Reuters, pentru că investitorii speră că negocierile din cadrul Adunării Generale a ONU din această săptămână vor duce la o soluție diplomatică a războiului cu Iranul și se așteaptă la o refacere parțială a livrărilor saudite. Analiștii de la J.P. Morgan Chase spun că livrările de petrol din Orientul Mijlociu au rămas surprinzător de stabile, în ciuda perturbărilor de pe conducta est-vest saudită: în ultimele zile, prin Strâmtoarea Hormuz au trecut în medie 2,9 milioane de barili de petrol saudit pe zi, față de 700.000 în august. Statele Unite au impus sancțiuni asupra Lukoil în octombrie 2025, pentru a spori presiunea asupra Moscovei din cauza războiului împotriva Ucrainei. Washingtonul a blocat apoi tentativa comerciantului de petrol Gunvor de a achiziționa activele, iar acordul cu Carlyle a fost încheiat la finalul lunii ianuarie a acestui an – fără caracter exclusiv și fără activele din Kazahstan. Departamentul Trezoreriei a prelungit de mai multe ori de atunci autorizația care permite negocierile, cel mai recent pe 18 septembrie, până pe 22 octombrie. Derogarea de funcționare pentru stațiile de alimentare Lukoil din străinătate – aproximativ două mii de benzinării în 19 țări – este valabilă până pe 29 octombrie.

„Aceste active au rămas într-un vid juridic și operațional. Așteaptă ca guvernul american să decidă cine va fi următorul lor proprietar. Între timp, nu funcționează la capacitate maximă și se degradează, pentru că nu se investește în ele"

– a declarat pentru Financial Times o sursă familiarizată cu tranzacția.

Problema vânzării a revenit în atenție după ce Congresul a votat legea privind sancțiunile, numită după senatorul Lindsey Graham, decedat în iulie, pe care Donald Trump a semnat-o pe 18 septembrie. Legea vizează sectoarele energetic și de apărare rusești, oficialii, băncile și „flota-umbră” care eludează sancțiunile, și îl împuternicește pe președinte să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor din țările care achiziționează petrol și gaze rusești sau ajută la eludarea sancțiunilor. Pentru mărfurile provenite direct din Rusia, tariful poate ajunge până la 500%, iar legea prelungește totodată cu cinci ani sancțiunile împotriva Iranului.

Ugar