Politico: „Uniunea Europeană se îndreaptă spre furtuna politică perfectă”

Uniunea Europeană se îndreaptă spre furtuna politică perfectă, afirmă cea mai recentă analiză a Politico. Potrivit publicației, statele membre care împreună reprezintă circa 60% din performanța economică și din populația Uniunii vor fi cufundate în lunile următoare în lupte politice interne, lucru care poate paraliza procesul de decizie comun. Toate acestea se petrec exact în momentul în care Uniunea negociază cel mai mare buget din istoria sa, finanțarea Ucrainei are o gaură enormă, iar Washingtonul și Beijingul exercită presiuni tot mai mari asupra Europei.

– a rezumat situația Gabrielius Landsbergis, fostul ministru lituanian de externe, în prezent cercetător invitat la Universitatea Stanford, potrivit căruia lunile următoare vor fi „extrem de sumbre” pentru Kiev, iar întreaga povară va reveni europenilor.

Summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută a arătat exact cât de încolțită este Europa. După două zile de negocieri, liderii nu au avansat deloc în privința bugetului de aproximativ două mii de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, în schimb s-au angajat pe neașteptate într-o dispută acerbă pe tema politicii energetice. Din declarația finală a fost eliminat orice angajament de a ajunge la un acord privind bugetul până la finalul anului, pentru că statele membre au respins termenul-limită propus de António Costa, președintele Consiliului European, deși sunt planificate summituri și în noiembrie, și în decembrie. Singurul rezultat notabil a fost un acord franco-german privind industria auto. Premierul suedez Ulf Kristersson, plecând de la summit înainte de final, a declarat laconic: „Nimic nu s-a schimbat”. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a spus că toată lumea știa că ar trebui ajuns la un acord politic până la finalul anului, dar alegerile din Spania fac acest lucru imposibil, iar anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța, și în Italia. Un diplomat european de rang înalt este și mai pesimist: „Anul viitor va fi și mai rău”. Carla Tavares, europarlamentar socialist și unul dintre co-raportorii negocierilor bugetare, afirmă că, din cauza calendarului electoral, anul viitor va fi mult mai dificil atât în statele membre, cât și în Parlamentul European. Din partea PPE, negocierile sunt conduse de Siegfried Mureșan, candidatul respins recent la funcția de premier al României, care consideră că liderii europeni sunt „prea lenți”, iar „timpul se scurge”.

Cea mai gravă este situația din Franța. Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv, își va încheia mandatul în aprilie, iar sondajele indică drept favorită pentru succesiune pe liderul de extremă dreapta Marine Le Pen. Politico, citând patru diplomați europeni, a scris că Macron ar fi recunoscut în cadrul unei reuniuni închise că, în ultimele luni ale mandatului său, nu are legitimitatea politică necesară pentru a semna un acord bugetar. Reuters, citând doi diplomați, a relatat în schimb că Macron i-ar fi avertizat pe lideri că trebuie să ajungă la un acord până la finalul anului, pentru că totul va fi mai greu după alegeri. Cele două relatări nu se contrazic neapărat, întrucât președintele francez insistă în același timp pentru un acord rapid și conștientizează că propria sa marjă de manevră se îngustează, în timp ce Le Pen cere ca niciun acord să nu fie încheiat înainte de alegerile franceze și ar reduce contribuțiile Franței la bugetul UE.

Nici în celelalte state membre mari situația nu este mai bună. În Spania, Pedro Sánchez, după opt ani la putere, se îndreaptă spre o înfrângere, iar din cauza alegerilor din 29 noiembrie va fi în campanie chiar în perioada negocierilor europene din 13 și 26 noiembrie. Potrivit a doi diplomați europeni, este puțin probabil ca la Madrid să se formeze un nou guvern mai înainte de luna ianuarie, iar după alegeri ar putea ajunge la putere o coaliție de centru-dreapta și extremă dreapta. În Germania, ascensiunea AfD a afectat popularitatea cancelarului Friedrich Merz, ceea ce îi reduce marja de manevră necesară pentru compromisuri. Următoarele alegeri federale sunt programate abia pentru 2029, dar, potrivit Politico, nici mandatul lui Merz nu este sigur. În Italia, alegerile sunt programate pentru octombrie 2027, însă, potrivit unui diplomat, Giorgia Meloni le-ar putea devansa.

– a declarat un diplomat european, potrivit căruia Ursula von der Leyen este, într-adevăr, puternică, dar Uniunii îi lipsesc politicienii de talia unei Angela Merkel sau a unui François Mitterrand.

Uniunea se confruntă simultan cu trei presiuni externe. Donald Trump subminează alianța transatlantică și pune sub semnul întrebării vechile alianțe pe care s-a construit securitatea Europei. Rusia desfășoară un război hibrid cu atacuri cibernetice, acțiuni de sabotaj și incidente precum tentativa din august de la aeroportul din Leipzig. China, în același timp, își consolidează controlul asupra lanțurilor de aprovizionare critice, inundă piețele europene cu exporturi ieftine și amplifică dezechilibrul comercial. Premierul belgian Bart De Wever a declarat că aceste puteri „vor să ne dezbine”, fără să numească state anume, dar făcând aluzie la statele situate la flancul estic și vestic al Uniunii, care, în opinia sa, au propriile vulnerabilități.

Ucraina se îndreaptă, în același timp, spre o iarnă tot mai grea. Potrivit Fondului Monetar Internațional, deficitul bugetar al Kievului va fi anul viitor de 30–35 de miliarde de dolari, în timp ce Rusia distruge metodic sistemul energetic ucrainean înaintea iernii grele. Uniunea a aprobat deja anul trecut 90 de miliarde de euro, sumă care însă nu va fi suficientă. Utilizarea celor aproximativ 200 de miliarde de euro din active rusești îngheţate la Euroclear, la Bruxelles, este în continuare blocată de Belgia, care a torpilat și tentativele anterioare, iar un nou tur de împrumuturi comune ar necesita compromisuri complicate. Zelenski a avertizat liderii, la summitul european, că, dacă Ucraina cedează, douăzeci de milioane de ucraineni vor ajunge în Uniune, pentru că Rusia îi ucide pe ucraineni și nu intenționează să se oprească.

Costa nu acceptă ideea că alegerile ar putea bloca bugetul, pentru că, spune el, „trăim în douăzeci și șapte de democrații” – și, dacă simplul fapt al existenței alegerilor ar constitui un obstacol, niciun buget n-ar putea fi vreodată adoptat. În opinia sa, acordul trebuie încheiat până la finalul anului, pentru ca bugetul să poată funcționa începând din 2028. Un înalt oficial european consideră că luna ianuarie ar putea fi momentul ideal pentru aprobare, posibil ultima șansă înainte ca turbulențele politice să facă compromisul și mai greu de atins. Dacă nici atunci nu se va reuși, negocierile pot fi tergiversate până în 2027, când luptele electorale vor apăsa și mai greu asupra lor. Astfel, Europa este nevoită să facă față simultan presiunilor venite de la Washington, Moscova și Beijing, și, în același timp, să se confrunte cu propriii alegători, dintre care tot mai mulți votează exact cu partidele care contestă sensul acestei solidarități comune.

Ugar