UE ar limita importul de mobilă, utilaje și produse chimice din China

După automobilele electrice și hibride, Bruxelles ar restrânge accesul pe piața europeană pentru noi produse chinezești. Potrivit Bloomberg, Comisia Europeană se pregătește să limiteze importul de produse chimice, mobilă și utilaje, iar primele propuneri ar putea fi prezentate deja în primul trimestru al anului 2027. În prezent se negociază ce produse ar fi afectate de măsură și dacă producătorii europeni ar fi protejați prin tarife vamale sau prin plafonarea cantității importate.

Potrivit unor surse care au vorbit sub protecția anonimatului pentru agenția de presă, planurile se pot încă schimba: Comisia negociază atât cu statele membre, cât și cu Beijingul, astfel încât nici lista produselor afectate, nici forma restricțiilor nu sunt încă definitive. Direcția este însă clară: Bruxelles ar dori să frâneze importurile chinezești în mai multe sectoare, a căror creștere pune o presiune tot mai mare asupra companiilor europene.

Ca model ar putea servi soluția negociată recent privind importul de automobile hibride chinezești. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a purtat discuții la Beijing pe 8 și 9 octombrie cu ministrul comerțului chinez, Wang Wentao. La întâlnire s-a ajuns la un acord în șaisprezece puncte, care au vizat, pe lângă comerț și investiții, controlul exporturilor, protecția proprietății intelectuale și limitarea exportului de hibride. Acordul ar plafona la 350.000 de unități pe an numărul de automobile hibride chinezești care pot fi importate în UE – Bruxelles consideră acest plafon unul care protejează deja piața europeană, dar care nu provoacă totuși represalii din partea Chinei. Potrivit surselor citate de Bloomberg, propunerile de punere în aplicare ar fi prezentate în următoarele săptămâni, pentru ca restricția să poată intra în vigoare în decembrie. Cota ar rămâne valabilă patru ani și ar crește cu șase procente anual începând din al doilea an. Una dintre surse a menționat și posibilitatea ca un plafon similar să fie stabilit pentru automobile provenite din alte țări, printre care Japonia și Coreea de Sud. Hibridele au ajuns în vizorul Bruxelles-ului pentru că producătorii chinezi au răspuns la tarifele impuse asupra automobilelor electrice prin creșterea exporturilor de astfel de modele. UE a introdus în 2024 un tarif compensatoriu de până la 35,3% pentru automobilele pur electrice fabricate în China, dar acesta nu s-a aplicat și hibridelor, astfel încât producătorii au livrat în Europa, în cantități tot mai mari, modele care nu erau vizate de reglementare. Potrivit portalului de specialitate Electric Vehicles, Šefčovič a declarat oficialilor europeni că intervenția ar putea reduce importul anual de hibride chinezești de la circa 800.000 de unități estimate pentru 2026 la aproximativ 400.000.

În spatele disputei din industria auto se află un dezechilibru tot mai vizibil în comerțul dintre Europa și China. Potrivit datelor Eurostat, UE a exportat în 2025 către China mărfuri în valoare de 199,6 miliarde de euro, în timp ce a importat de acolo bunuri de 559,4 miliarde de euro, diferența fiind astfel de 359,8 miliarde de euro: cu atât au depășit importurile chinezești exporturile Uniunii către China. Dintre sectoarele analizate în prezent, industria construcțiilor de utilaje are o pondere deosebit de mare în acest schimb comercial. Importurile de utilaje și echipamente mecanice s-au ridicat la 106,5 miliarde de euro, reprezentând 19% din totalul importurilor din China și constituind a doua cea mai mare categorie de produse. Pe locul trei s-au situat substanțele chimice organice, cu 34,1 miliarde de euro. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la începutul lunii octombrie că industriile europene au cerut măsuri, iar Comisia se pregătește să răspundă cu noi măsuri de protecție.

Astfel de instrumente permit limitarea importurilor atunci când creșterea lor bruscă provoacă sau amenință să provoace un prejudiciu grav sectorului respectiv, iar Bruxelles analizează deja datele comerciale pentru a stabili în ce domenii se justifică o intervenție. Restricțiile pot avea mai multe forme. Se poate stabili o cantitate maximă dintr-un produs care poate fi introdusă în Uniune, sau se poate introduce un contingent tarifar, caz în care, peste o anumită cantitate, trebuie plătit un tarif suplimentar. Potrivit surselor citate, măsurile ar fi concepute astfel încât să respecte regulile Organizației Mondiale a Comerțului, motiv pentru care s-ar aplica formal și altor țări din afara Spațiului Economic European, similar măsurilor de protecție adoptate anterior în industria siderurgică, iar introducerea lor nu ar necesita acordul Chinei. Beijingul a semnalat însă deja că este pregătit să își apere propriile interese economice. Ministerul chinez al Comerțului a avertizat UE la începutul lunii octombrie să nu se bazeze pe avantaje obținute prin presiune și să nu subestimeze determinarea Chinei. Potrivit unei sinteze realizate de Traders Union, autoritățile chineze au deschis recent și o anchetă antidumping privind importul de para-nitrotoluen, substanță folosită în numeroase industrii.

Marja de manevră a Bruxelles-ului este limitată în special de dependența de materiile prime critice. Industria europeană are nevoie de aceste materii prime, iar Beijingul ar putea răspunde la restricțiile comerciale prin înăsprirea exporturilor acestora. De aceea, UE încearcă în același timp să își protejeze producătorii și să obțină ca firmele sale să aibă acces mai facil, prin proceduri mai previzibile, la mineralele critice chinezești. Šefčovič va analiza la începutul anului viitor, împreună cu partenerii chinezi, ce rezultate s-au obținut în negocierile de până acum și ce pași ar putea urma.

Sursă foto