Negocieri pentru formarea guvernului: UDMR a obținut autonomia

Se conturează încercarea de guvernare a României: PNL, USR și UDMR și-au împărțit între ele ministerele, iar premierul desemnat Siegfried Mureșan va depune sâmbătă la Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. Audierea candidaților la funcțiile de miniștri este programată pentru luni, iar ziua emoțiilor – dacă nimic nu răstoarnă calendarul – va fi marți, când legislativul va vota învestitura guvernului.

Apropo: doar am glumit în titlu - a obținut ceva chiar mai important decât autonomia, dar veți afla din articol!

Mureșan are nevoie de 233 de voturi. Cele trei partide care îl susțin au în total 170 de deputați și senatori, adică lipsesc deocamdată cel puțin 63 de voturi. Toate acestea ar putea părea un mic neajuns față de faptul că ministerele au fost deja împărțite, dar Constituția României insistă cu încăpățânare ca guvernul nu doar să fie format, ci și votat de Parlament. PSD a anunțat oficial că nu susține cabinetul Mureșan, iar AUR și majoritatea grupărilor mai mici de extremă dreapta au spus, de asemenea, nu. Mureșan susține că nu negociază cu AUR, dar a spus și că, dacă unii deputați ai AUR votează totuși pentru el, nu îi poate opri. Cu alte cuvinte: nu solicită voturile de extremă dreapta, dar dacă acestea ajung din întâmplare în urnă, nimeni nu le va scoate cu mănuși de cauciuc. Grupul minorităților naționale are 17 voturi, iar parlamentarii independenți și fără partid au 23. Chiar dacă toți s-ar alinia în spatele lui Mureșan, ar mai lipsi 23 de voturi. Acestea ar putea fi adunate doar de la deputați desprinși din PSD, de la politicieni rupți din AUR, SOS România și POT, precum și din grupurile parlamentare formate din resturile acestor partide.

Acest lucru este cu atât mai frumos cu cât UDMR a susținut anterior că nu va sprijini un guvern a cărui învestitură depinde de voturile AUR, SOS sau POT, iar potrivit calculelor parlamentare actuale, tocmai un astfel de guvern se pregătește să voteze. Situația nu este cu mult mai bună nici invers: dacă Mureșan eșuează și PSD încearcă să formeze un guvern, acesta va avea nevoie fie de sprijinul PNL, fie de voturile extremei drepte. Cu alte cuvinte, am ajuns în punctul în care toată lumea exclude pe toată lumea, dar guvern se poate forma doar cu cei pe care toată lumea i-a exclus. Frumos ne-am poziționat, un adevărat impas mexican.

Șaisprezece ministere, trei viceprim-miniștri

Cabinetul va avea 16 ministere. PNL primește șapte, USR cinci, UDMR trei portofolii, iar Ministerul Justiției ar urma să revină unui candidat independent. Toate cele trei partide vor avea și câte un viceprim-ministru: din partea liberalilor, Mircea Abrudean, din partea USR, Radu Miruță, iar din partea UDMR, Barna Tánczos ar ocupa această funcție.

Candidații PNL:

• Mircea Abrudean – ministrul de interne și viceprim-ministru;

• Oana Gheorghiu – ministrul sănătății;

• Dragoș Pîslaru – ministrul fondurilor europene;

• Alexandru Nazare – ministrul finanțelor;

• Sebastian Burduja – ministrul energiei;

• Mihai Dimian – ministrul educației;

• Raluca Turcan – ministrul muncii.

Candidații USR:

• Radu Miruță – ministrul apărării și viceprim-ministru;

• Oana Țoiu – ministrul afacerilor externe;

• Irineu Darău – ministrul economiei;

• Diana Buzoianu – ministrul mediului;

• Cătălin Drulă – ministrul transporturilor.

Candidații UDMR:

• Attila Cseke – ministrul dezvoltării;

• Barna Tánczos – ministrul agriculturii și viceprim-ministru;

• Koppány Ötvös – ministrul culturii.

Singurul membru oficial independent al cabinetului ar fi candidata la Ministerul Justiției, Andrea Chiș. Cătălin Predoiu, care în calitate de ministru de interne și ministru interimar al justiției era considerat aproape parte din mobilierul guvernamental, a rămas de această dată în afara listei, deoarece anterior s-a opus deciziei conducerii partidului și l-a susținut pe Adrian Veștea în votul parlamentar pentru funcția de premier.

Cea mai mare problemă a UDMR: cine să primească justiția

În cursul negocierilor pentru formarea guvernului, UDMR nu a scos până acum la lumină nicio chestiune maghiară cu adevărat serioasă. Autonomia Ținutului Secuiesc? Extinderea drepturilor lingvistice maghiare? Garanții că, în cadrul reformei administrativ-teritoriale, zonele compacte maghiare nu vor fi fragmentate? Universitate de stat maghiară independentă? Nimic, ca să cităm un clasic. Cea mai mare problemă a lui Hunor Kelemen ajunsă în spațiul public a fost aceea că USR voia să-și impună propriul om și la conducerea Ministerului Justiției, în timp ce Kelemen revendica și el portofoliul. USR și UDMR nu au reușit în cele din urmă să tranșeze problema între ele, ci s-au înțeles asupra unui candidat independent, așa a apărut numele Andreei Chiș, ceea ce este probabil o soluție mai bună decât dacă unul dintre partide și-ar fi impus pur și simplu propriul politician la justiție. Dacă portofoliul ar fi ajuns la candidatul UDMR, ar fi fost, prin comparație, o alegere de personal chiar prudentă, dar cel puțin reprezentarea intereselor maghiare se poate lăuda că a păcălit bine USR, „a murit și vaca vecinului”, să nu mai scrie ăștia în limba maghiară, auziți-i...

Merită observată și terminologia folosită: presa română numește procesul în mod consecvent negocieri, adică tratative. UDMR și presa sa vorbesc mai degrabă despre „negocieri de stat”, pentru că sună totuși mai statesman decât faptul că partidele își împart între ele ministerele, funcțiile de secretar de stat și posturile de conducere a instituțiilor. Se poate negocia despre drepturile comunității maghiare, dar pentru portofoliul justiției și trei ministere se obișnuiește să te tocmești.

Cine este Andrea Chiș?

Andrea Chiș are 56 de ani, a lucrat peste 28 de ani ca judecătoare la Cluj-Napoca, iar între 2017 și 2023 a fost membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). A fost încadrată în aripa reformistă a instituției, iar după pensionare a predat la Universitatea Babeș-Bolyai.

Numele ei a devenit mai cunoscut publicului larg din documentarul Recorder prezentat la sfârșitul anului 2025, intitulat Justiție Capturată. Chiș a povestit că a pus întrebări pentru a clarifica de ce CSM a inițiat schimbarea componenței anumitor complete de judecată în materie penală, adică înlocuirea unor judecători care aveau deja pe rol dosare penale concrete. Ulterior, într-un forum al magistraților, a scris că problemele justiției nu pot fi limitate la câteva cazuri și câțiva colegi. În opinia sa, se așteaptă ca actorii sistemului să stea singuri, tăcuți, cel mult să țină un jurnal, precum disidentul anticomunist Gheorghe Ursu – care a fost în cele din urmă ucis tocmai din această cauză. La finalul anului 2025, Chiș a demisionat și de la Universitatea Babeș-Bolyai. La acel moment a declarat că a ajuns din nou într-o situație în care nu mai poate evolua și nu-și mai poate reprezenta nici valorile profesionale, nici pe cele personale.

Toate acestea nu garantează, desigur, că va fi un ministru bun. Indică însă faptul că măcar cunoaște funcționarea internă a sistemului judiciar, a vorbit public despre problemele sale structurale și nu a fost trimisă dintr-un birou de partid cu un CV proaspăt tipărit. Chiș însăși a spus că Mureșan a invitat-o, iar cele trei partide i-au acceptat candidatura tocmai pentru că nu este membră a niciunuia dintre ele.

Nici opera latino-balcanică nu putea lipsi

În timp ce partidele își împărțeau scaunele ministeriale, Ioana Grosaru, deputata minorității italiene în Parlament, și Uniunea Italienilor din România au contestat în instanță decretul prezidențial prin care Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de premier. Procesul a fost înregistrat pe 22 septembrie la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, iar primul termen a fost fixat pentru luni, 28 septembrie. Cu alte cuvinte, instanța se va ocupa de legalitatea desemnării lui Mureșan cu exact o zi înainte ca, potrivit planurilor, Parlamentul să voteze guvernul acestuia. Este un gest destul de generos din partea justiției române. La urma urmei, s-ar fi putut aștepta ca Parlamentul să voteze cabinetul, miniștrii să îmbrace hainele de gală, Nicușor Dan să pregătească depunerea jurământului, iar apoi să anunțe că, ei bine, nu merge așa. Experții juridici susțin însă că decretul prezidențial nu poate fi contestat printr-o simplă acțiune administrativă, precum o autorizație de construcție sau o amendă de parcare. Desemnarea candidatului la funcția de premier face parte din raportul constituțional dintre șeful statului și Parlament; disputa legată de aceasta ar putea fi dusă cel mult în fața Curții Constituționale a României, ca un conflict de natură constituțională, la inițiativa unui actor instituțional abilitat. Prin urmare, în stadiul actual, acțiunea Ioanei Grosaru are șanse mici de succes, dar oferă un decor excelent pentru circul politic.

Programul guvernului Mureșan conține 28 de capitole și 381 de măsuri, ar reduce deficitul bugetar fără majorarea taxelor, nu ar introduce taxe noi în 2027 și 2028, ulterior ar reduce TVA-ul de la 21 la 19 la sută, ar reduce numărul deputaților, ar comasa o parte din agențiile de stat, ar reforma sistemul judiciar și ar privatiza TAROM. Documentul există deci, ministerele au fost repartizate, lista candidaților la funcțiile de miniștri a fost întocmită. Mai lipsește doar guvernul din spatele ei.

Mureșan depune sâmbătă documentele, luni ar putea urma audierile parlamentare, iar marți votul. Dacă poate conta cu adevărat doar pe voturile sigure ale PNL, USR și UDMR, atunci nu trebuie pur și simplu să convingă câțiva deputați, ci trebuie să construiască din nimic un mic grup parlamentar. Fie ajutorul vine din partea PSD, fie dinspre extrema dreaptă și partidele desprinse din aceasta. Deocamdată nu se întrevede o a treia cale, interpretabilă politic.

Ministerele, în orice caz, au fost deja împărțite, iar în România aceasta este, în mod tradițional, partea cea mai importantă a formării guvernului.

Am trecut și de asta, să ne bucurăm!

Ugar