Campania de toamnă a lui Putin împotriva Europei – lista incompletă a atacurilor (partea a 2-a)

Prima parte a urmărit războiul subteran al Moscovei împotriva Europei până la finalul verii. Această continuare adună evenimentele petrecute între 23 august și 12 noiembrie, în aceeași structură: mai întâi frontul hibrid – sabotaj, incendieri, drone și rachete, atacuri cibernetice, cazuri de spionaj – în ordine cronologică, apoi frontul cognitiv, adică influențarea alegerilor și dezinformarea.

În această toamnă, în Marea Negră au început deja să se scufunde nave și să moară marinari în urma atacurilor cu drone, în zonele economice ale Bulgariei și României. În toată Europa, vitrinele frigorifice ale supermarketurilor au fost dezactivate de la distanță, iar în spațiul aerian al Republicii Moldova au intrat aproape zilnic drone rusești. Pe 1 septembrie, Berlinul a făcut oficial Rusia responsabilă pentru atacul cu drone de la Leipzig din 4 august. Pe 20 octombrie, Wall Street Journal a scris că, potrivit serviciilor de informații americane, chiar Putin a ordonat intensificarea acțiunilor de sabotaj – acest caz și consecințele sale au marcat un punct de cotitură în războiul hibrid. Lista de mai jos arată în ce măsură.

Partea I: Frontul hibrid

23 august – Italia (Colleferro)

Parchetul din Velletri a început urmărirea penală pentru explozia de la Colleferro din 13 august, care a avut loc la fabrica de muniție KNDS Ammo Italia, și se analizează dacă există o legătură cu explozia produsă cu trei zile mai înainte, pe 10 august, la uzina de muniție EMCO din Bulgaria. Sursă aici, iar pe Ugar aici am scris despre acest caz.

24–26 august – Norvegia

Timp de trei zile, un atac DDoS a paralizat sistemele agenției norvegiene de digitalizare (Digdir); potrivit agenției, nu au mai fost ținta unui atac de o asemenea amploare. Grupul de hackeri pro-rus Server Killers și-a asumat atacul și a declarat „război cibernetic” Norvegiei, ca răspuns la reînnoirea, pe 23 august, a cooperării de securitate dintre Oslo și Ucraina. Serviciile au funcționat aproape tot timpul. Sursă aici.

25 august – Slovacia (zona Prešov)

Poliția slovacă a prevenit incendierea uzinei producătorului ucrainean de drone Skyeton. Substanța incendiară era un napalm artizanal făcut din benzină și polistiren, iar în hală lucrau până la șaptezeci de persoane. Au fost reținuți doi cetățeni letoni și un cetățean ucrainean, unul dintre ei în Germania. Anchetatorii germani au atribuit mai târziu tentativa aceleiași rețele legate de GRU, care s-a aflat și în spatele incendierii de la München și al atacului cu drone de la Leipzig. O parte a rețelei opera din Slovacia. Sursă aici și aici.

31 august – Polonia (Skarżysko-Kamienna)

A izbucnit un incendiu la uzina WB Electronics, unde se fabrică piese pentru dronele armatelor poloneză și ucraineană. Camerele de supraveghere au înregistrat o persoană mascată care a trecut peste gard; la fața locului a fost găsit un recipient cu lichid inflamabil. Parchetul anchetează cazul sub suspiciunea unui act de terorism comis la comanda unor servicii de informații străine. Donald Tusk a vorbit deja a doua zi despre sabotaj, la comemorarea de la Westerplatte. Sursă aici.

1 septembrie – Germania (Brandenburg și Renania de Nord-Westfalia)

În douăsprezece ore, au fost avariate două stații de transformare de înaltă tensiune. Dimineața, liniile stației Turnow-Preilack au fost lovite cu dispozitive artizanale asemănătoare unor rachete – această stație conectează la rețea termocentrala pe lignit de la Jänschwalde. Seara, la stația din apropiere de Bergheim a fost provocat intenționat un scurtcircuit, care, potrivit RWE, a scos din funcțiune cinci blocuri pe cărbune. Anchetatorii iau în calcul atât o comandă venită de la un stat străin, cât și un atentat de extremă stânga, iar noi adăugăm că cele două variante sunt, în esență, una și aceeași. Sursă aici.

1 septembrie – Germania (Berlin)

Guvernul german a făcut oficial Rusia responsabilă pentru atacul cu drone de la Leipzig din 4 august și a ordonat închiderea ultimului consulat general rus din Germania, cel de la Bonn. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a reziliat contractul Casei Ruse din Berlin, iar intrarea cetățenilor ruși în țară a fost restricționată. Ca răspuns, Moscova a ordonat închiderea tuturor institutelor Goethe din Rusia și a consulatului general german de la Sankt Petersburg. În apropierea aeroportului din Leipzig, anchetatorii au găsit pe 25 august și o a treia dronă, încărcată cu explozibil. Sursă aici.

1 septembrie – Estonia, Letonia

Drone au intrat în spațiul aerian al Letoniei și Estoniei. În opt județe estoniene a fost declarată alertă aeriană, iar de la baza aeriană Ämari au decolat avioane turcești F-16. În aceeași noapte, drone ucrainene au atacat portul petrolier rusesc Ust-Luga. Potrivit Recorded Future, au fost drone rusești, în timp ce alte surse susțin că bruiajul electronic rusesc a deviat dronele ucrainene. Sursă aici.

2 septembrie – Germania (München)

Dintr-o mașină au fost aruncate sticle incendiare spre un șantier aflat în fața sediului companiei de tehnică militară Rohde & Schwarz, nu departe de sediul producătorului de drone Helsing. Au fost reținuți doi cetățeni bulgari, iar o sticlă neexplodată a fost dezamorsată de pirotehniști. Poliția bavareză tratează cazul ca pe un atac cu motivație politică. Sursă aici.

4–9 septembrie – Regatul Unit (Swindon)

Antiterorismul l-a reținut și apoi l-a inculpat pe Joshua Cammidge, de 31 de ani. Potrivit acuzării, acesta lucra pentru „Corpul de Voluntari al GRU”, aflat sub comanda serviciului de informații militare rus: din martie până în septembrie, a trimis capturi de ecran din Google Maps de la patru amplasamente ale producătorilor de drone din Swindon, a investigat cum ar putea obține echipamente de bruiaj și s-a oferit să ducă el însuși la îndeplinire sabotajul. Sursă aici.

8 septembrie – România

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a reținut un cetățean rus de 40 de ani, stabilit în România, care era supravegheat de Serviciul Român de Informații (SRI) din luna februarie. Bărbatul a fotografiat, la instrucțiunile unui intermediar, baze ale aliaților NATO, noduri de comunicații, infrastructură critică și avioanele de transport ucrainene Antonov staționate în România, în București, precum și în județele Cluj, Constanța, Călărași și Ilfov. Ambasada Rusiei a calificat acuzațiile drept „speculații”. În aceeași zi, o dronă rusească a trecut peste România la sud-est de Iași și s-a prăbușit în Moldova. Sursă aici și aici.

8–9 septembrie – Republica Moldova

Spațiul aerian al Moldovei a fost închis din cauza unei drone rusești, iar întreruperea a afectat și avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care se afla în vizită la Chișinău. A doua zi, o dronă rusească a lovit lângă frontiera moldoveană, la punctul de trecere Starokozache; șaisprezece persoane au trebuit evacuate în siguranță. Sursă aici:

14 septembrie – România (Brașov)

A izbucnit un incendiu în parcul industrial Carfil din Brașov, chiar lângă Carfil SA. Compania, parte a grupului de stat din industria de apărare ROMARM, produce lansatoare de grenade, muniție și componente pentru drone. Flăcările s-au extins la șantierele a opt firme. Pe 26 octombrie, SRI a anunțat că incendierea a fost comisă de o rețea de sabotaj coordonată din Rusia (vezi mai jos: 26–28 octombrie). Sursă aici.

14 septembrie – Polonia (Rusinowo)

Armata poloneză a ridicat din Marea Baltică, în apropierea unei plaje, o dronă rusească Gerbera-2, care avea la bord o focoasă vie. Potrivit ministrului apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, drona a venit peste mare din regiunea Kaliningrad. O zi mai înainte, o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de călători care circula de la Kiev la Varșovia, la aproximativ doi kilometri de frontiera poloneză. Sursă aici.

14 septembrie – Danemarca (Gedser)

O navă de război rusească a tras două rachete de semnalizare spre un elicopter Fennec al forțelor aeriene daneze, care fotografia nava, ca misiune de rutină, peste ape internaționale. Una dintre rachete a trecut la câțiva metri de elicopter. Copenhaga a chemat ambasadorul rus, iar premierul Mette Frederiksen a numit acțiunea temerară. Ministrul rus al apărării, Andrei Beloussov, a decorat apoi comandantul corvetei Soobrazitelnîi. Sursă aici și aici.

15 septembrie – Lituania (Pratkūnai)

A fost prima dată în Lituania când un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă în spațiul aerian al țării, între Kaunas și Kaišiadorys. Potrivit Ministerului Apărării, printre resturi s-a găsit un dispozitiv exploziv, care a fost dezamorsat. Centrul de gestionare a crizelor a declarat că drona a venit din direcția Belarus. La Vilnius, Trakai și Kaunas a fost declarată alertă aeriană, iar zborurile de pe aeroporturi au avut întârzieri. Sursă aici.

15 septembrie – Statele Unite

Departamentul de Justiție al SUA a pus sub acuzare cinci persoane legate de serviciile secrete ruse, pentru finanțarea terorismului și organizarea de asasinate. Potrivit actului de acuzare, grupul acționa din 2024 împotriva disidenților și a aliaților Ucrainei. În vara anului 2026 au plănuit să ucidă un opozant rus stabilit în apropiere de Washington, iar în 2024 au organizat un atac împotriva unei companii din Šiauliai, care produce radiouri pentru armata ucraineană. Sursă aici.

18–19 septembrie – Luxemburg

Din cauza unor drone neidentificate, aeroportul Findel din Luxemburg a trebuit să fie închis de două ori în două zile, iar nouăsprezece zboruri care urmau să aterizeze au fost redirecționate. Potrivit premierului Luc Frieden, guvernul tratează cazul cu toată seriozitatea. Sursă aici.

23 septembrie – Polonia (Braniewo)

Un elicopter militar rusesc a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian polonez, la frontiera cu regiunea Kaliningrad, iar forțele aeriene poloneze au trimis avioane de vânătoare. În aceeași săptămână, Tusk a avertizat că Rusia s-ar putea pregăti și pentru atacuri cu drone și rachete. Sursă aici.

23 septembrie – Polonia (Wola Krobowska)

A fost incendiat containerul de alimentare electrică al unei stații terestre Starlink situate la patruzeci de kilometri de Varșovia; la fața locului a fost găsită o sticlă ce părea a fi un cocktail Molotov. Stația este operată de compania de stat Exatel și, împreună cu stația sa pereche din Kaunas, deservește internetul prin satelit din Europa Centrală și de Est, inclusiv din Ucraina. Pe 12 octombrie, în Germania au fost reținuți doi cetățeni turci. Potrivit ministrului Tomasz Siemoniak, nu există nicio îndoială că serviciile de informații ruse se află în spatele atacului. Sursă aici.

23 și 25 septembrie – Germania (Aeroportul Berlin-Brandenburg)

Traficul de pe aeroportul Berlin-Brandenburg a trebuit întrerupt de două ori din cauza dronelor: prima dată pentru trei sferturi de oră, iar două zile mai târziu pentru aproape două ore. Mai multe avioane au fost redirecționate spre Dresda și Leipzig. Potrivit agenției dpa, în prima jumătate a anului 2026 au fost detectate 28 de drone peste aeroport, față de opt în total în 2025. Sursă aici:

24 septembrie – România, Republica Moldova

O dronă a zburat timp de patru minute peste România, apoi s-a prăbușit în județul Suceava, în apropiere de Solca. Moldova a raportat patru drone; una dintre ele, o Gerbera, s-a prăbușit lângă Cernița, din raionul Florești – a fost prima dronă găsită pe teritoriul moldovean. Polonia și-a trimis avioanele de vânătoare de două ori. Între 21 și 25 septembrie, alerta aeriană a fost aproape continuă de-a lungul frontierei românești. La finalul lunii septembrie, ministrul moldovean al apărării a declarat că, până atunci, 84 de drone intraseră în țară în 2026. Sursă aici și aici.

30 septembrie – 1 octombrie – Republica Moldova (Anenii Noi, Orhei)

Lângă Hîrbovăț, nu departe de Bender, o dronă s-a izbit de un stâlp electric și a explodat la o altitudine de patruzeci de metri. Chișinăul l-a chemat pe ambasadorul rus desemnat, Ozerov. A doua zi, o dronă Geran-4 a explodat lângă autostrada de la Orhei, lăsând în urmă un crater considerabil. Sursă aici.

1 octombrie – Finlanda

Parlamentul finlandez și poliția din Helsinki au declanșat o anchetă, după ce aproximativ douăzeci de deputați au raportat că, în absența lor, cineva a intrat în locuințele lor. Nu a lipsit nimic, dar au găsit ușile deschise, lumini lăsate aprinse, mobilă deplasată, iar într-un caz, cineva nici nu a tras apa la toaletă după ce a folosit-o. Pe 23 septembrie, vicepreședinta parlamentului, Paula Risikko, a fost prima care a observat că este vorba despre o serie de incidente. Premierul Petteri Orpo consideră foarte posibil ca în spate să se afle un stat străin. Sursă aici și aici.

2–3 octombrie – Republica Moldova (Chișinău)

Timp de două zile consecutive, aeroportul din Chișinău a trebuit evacuat din cauza unor alerte cu bombă, chiar după ce Moldova a organizat o conferință internațională pentru investiții. Sursă aici și aici.

3 octombrie – Republica Moldova

În timpul atacului nocturn al Rusiei asupra Ucrainei, cinci mijloace de atac rusești – rachete Banderol și drone – au intrat în spațiul aerian al Moldovei, iar resturile a șase drone au fost găsite în patru regiuni. Chișinăul l-a chemat din nou pe ambasadorul rus Ozerov. Potrivit președintei Maia Sandu, războiul a ajuns „periculos de aproape” de Moldova. Sursă aici.

6 octombrie – Bulgaria (zona economică exclusivă)

Drone aeriene și navale au lovit două nave cargo în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava Alfa Watan, sub pavilion togolez, s-a scufundat, iar nouă marinari sirieni și unul egiptean au fost dați dispăruți. A fost primul atac de acest tip în apele bulgare. Potrivit premierului Radev, este vorba despre o violare flagrantă a dreptului internațional. Sursă aici.

7 octombrie – Țările de Jos

A fost scurs un document militar intern olandez, potrivit căruia numărul dronelor observate peste bazele militare a crescut semnificativ. Armata a păstrat până atunci secrete aceste observații. Sursă aici.

11–12 octombrie – Franța, Țările de Jos, Belgia

Într-o singură noapte, sistemele de refrigerare și congelare au fost dezactivate de la distanță în aproximativ șapte sute de supermarketuri franceze; au fost afectate magazine Intermarché, Netto, Coopérative U, Carrefour, E.Leclerc și Monoprix. Atacatorii au pătruns prin controlerele produse de Danfoss, Copeland și Dixell, care erau accesibile pe internet fără nicio protecție, la îndemâna oricui. În unele vitrine frigorifice temperatura a ajuns la 50 de grade, în mai multe magazine au izbucnit incendii, iar pagubele se ridică la mai multe milioane de euro. Parchetul din Paris și Agenția Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI) anchetează cazul. În același weekend, au fost atacate și sistemele informatice ale Ahold Delhaize, compania care deține lanțurile Albert Heijn și Delhaize. Sursă aici și aici.

13 octombrie – Bulgaria (în largul localităților Krapets și Byala)

În decurs de o săptămână, dronele au scufundat deja a doua navă în largul coastei bulgare. Nava HS Dignity s-a scufundat, unsprezece marinari au fost dați dispăruți, iar nava Chelsea 3, deținută de o companie ucraineană, a fost avariată. Sofia a chemat ambasadorul rus. Ministrul apărării, Stoianov, a declarat că, în opinia sa, este vorba probabil despre drone rusești, întrucât nu ar fi logic ca Ucraina să-și atace propriile nave. Bulgaria a cerut NATO avioane de vânătoare și echipamente anti-dronă. Sursă aici și aici.

14–15 octombrie – România (Sulina)

O dronă a lovit tancul petrolier Yara J, chiar în apele teritoriale ale României: a fost pentru prima dată de la începutul războiului când a fost atacată o navă în apele costiere ale unui stat membru NATO. A doua zi, tancul Wine Trader, sub pavilion San Marino, a luat foc, iar șapte marinari au fost dați dispăruți. În aceeași noapte, o dronă a lovit nava de vrac Sea Destiny în apele românești, precum și nava Dania J, în portul Ismail. Până pe 16 octombrie, România a găsit în acest an resturi de drone în 81 de cazuri și a înregistrat 53 de violări ale spațiului aerian sau ale frontierei maritime. Sursă aici și aici.

14–16 octombrie – Republica Moldova

Noi drone au intrat în spațiul aerian al Moldovei; potrivit guvernului de la Chișinău, cu siguranță au fost drone rusești. Pe 16 octombrie, o dronă s-a prăbușit și a explodat în apropiere de Codrenii Noi. Sursă aici.

15–19 octombrie – Spațiul cosmic (Cosmos 2612 și ICEYE-X36)

Satelitul militar rusesc Cosmos 2612 s-a plasat, începând din 30 septembrie, prin manevre planificate, pe orbita satelitului radar ICEYE-X36, iar pe 18–19 octombrie s-a apropiat de acesta la câteva sute de metri, iar potrivit unor măsurători, la câteva zeci de metri. ICEYE este o companie fondată în Finlanda, care operează și printr-o filială americană și vinde imagini radar Ucrainei. Potrivit companiei LeoLabs, care monitorizează orbitele sateliților, o abordare neconsultată atât de avansată – și poate atât de periculoasă – nu a mai fost observată niciodată. Sursă aici și aici.

17 octombrie – România (Sulina)

Două avioane F-16 românești au doborât, în decurs de patru minute, două drone de atac Geran cu propulsie cu reacție, peste apele teritoriale ale României. În marțea următoare, Consiliul NATO a discutat situația din Marea Neagră într-o ședință extraordinară, iar Franța a trimis avioane militare în România. Sursă aici și aici.

19–23 octombrie – Republica Moldova (atac cibernetic)

Agenția moldoveană pentru servicii guvernamentale electronice (AGE) a fost ținta unui atac cibernetic grav, atacatorii obținând și date cu caracter personal. Autoritățile verifică dacă în spate nu se află un stat străin. Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a avertizat asupra unor noi tentative de destabilizare. Sursă aici și aici.

20 octombrie – Statele Unite, Europa

Wall Street Journal a scris, citând trei oficiali europeni, că, potrivit serviciilor de informații americane, Putin a dat personal ordinul de intensificare a acțiunilor de sabotaj împotriva țărilor NATO, iar atentatul de la Leipzig a fost unul dintre primii pași în acest sens. Potrivit consilierilor cancelarului Friedrich Merz, dacă la Leipzig ar fi murit mai mulți oameni, Berlinul ar fi luat în considerare invocarea Articolului 5. Printr-un canal discret de la Kremlin, Berlinului i s-a transmis mesajul că acesta nu a fost ultimul caz. Sursă aici.

21 octombrie – Germania (Wunstorf, Minden, Arrow 3)

WDR și Süddeutsche Zeitung au obținut o evaluare internă a Bundeswehrului, care ridică pentru prima dată la nivelul „semnificativ”, al doilea cel mai ridicat grad, pericolul de sabotaj rusesc la adresa armatei germane. Motivul este o descoperire din septembrie: în apropierea bazei aeriene de la Wunstorf a fost găsită o dronă prăbușită, iar la câțiva metri de ea, o cutie plină cu explozibil. Drona este asemănătoare celei folosite în atentatul de la Leipzig, însă, potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi putut viza avioanele Bundeswehrului. Potrivit analizei Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA), ar fi putut fi acolo de până la doi ani. Evaluarea menționează și dronele care au zburat peste amplasamentul din Saxonia-Anhalt al sistemului de apărare antirachetă Arrow 3 și peste uzine de întreținere a sistemelor Patriot, precum și o cameră camuflată care supraveghea o gară. Sursă aici și aici.

22 octombrie – Germania (Brandenburg)

În Brandenburg a fost reținut un cetățean ucrainean, identificat de parchet drept Vadym Y. Potrivit parchetului federal, acesta a lucrat pentru serviciile de informații ruse printr-un intermediar, de cel puțin din iulie 2025. A colectat informații despre producția de vehicule blindate, muniție și explozibili, precum și despre persoanele și instalațiile implicate în apărarea flancului estic al NATO, parțial de la angajați din industria de apărare. Sursă aici.

23 octombrie – România (în largul Constanței)

Drone au scufundat nava cargo Khoryv, sub pavilionul Comorelor, la aproximativ 13 mile marine de Constanța. Un marinar a murit, iar trei au fost dați dispăruți. Președintele României, Nicușor Dan, a acuzat deschis Rusia de escaladarea situației pe flancul estic al NATO. Ucraina, România și Bulgaria au cerut împreună NATO să accelereze supravegherea maritimă. Sursă aici.

23 octombrie – Republica Moldova (Chiștelnița)

O dronă Geran echipată cu explozibil s-a prăbușit lângă Chiștelnița, din raionul Telenești, în apropierea unei instalații energetice, la aproximativ o sută de metri de o casă de familie. Moldova a expulzat un angajat al ambasadei ruse. Ca răspuns, Rusia a chemat, pe 10 noiembrie, ambasadorul moldovean de la Moscova. Sursă aici.

26–28 octombrie – România, Germania, Polonia

SRI și DIICOT au anunțat: incendiul din 14 septembrie de la Brașov a făcut parte dintr-o campanie de sabotaj coordonată din Rusia, care vizează industria de apărare din întreaga Europă. Dintre cei trei suspecți, doi bărbați belaruși se află în custodia germană din 7 octombrie, pentru că, în schimbul unei sume de bani, voiau să incendieze o linie de cale ferată și o linie electrică din apropierea orașului Nürnberg. Al treilea, un cetățean ucrainean, a fost arestat la Varșovia în baza unui mandat european de arestare emis de România. Potrivit SRI, misiunile devin tot mai grave: de la vandalism, prin incendiere, până la crimă. Sursă aici și aici.

28 octombrie – Bulgaria (Capul Kaliakra)

Trei drone navale au scufundat nava container Contship Jet, operată de o companie grecească și aflată sub pavilion liberian, care se îndrepta din Haifa spre Constanța. Cei 18 membri ai echipajului au fost salvați. În octombrie, acesta a fost al cincilea atac cu drone în zona economică a Bulgariei, chiar în momentul în care miniștrii apărării din Bulgaria, România și Turcia se aflau la discuții la Sofia. Un avion de patrulare francez a semnalat din timp pericolul, dar atacul nu a putut fi prevenit. Potrivit unui fost ofițer al marinei militare ucrainene, drona observată în imagini nu se aseamănă cu niciun model ucrainean cunoscut. Conform unei sinteze realizate de Al Jazeera, până la finalul lunii octombrie cel puțin opt nave au fost atacate în fața coastelor românești și bulgare, iar aproximativ 34 de marinari au murit sau au fost dați disparuți. Sursă aici și aici.

31 octombrie – România (șase județe)

Din cauza a două drone, s-a emis alertă RO-Alert în șase județe – Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava –, iar patru avioane F-16 au fost ridicate în aer. Sursă aici și aici.

1–2 noiembrie – Europa (unsprezece țări)

Al doilea val de atacuri asupra sistemelor de refrigerare a afectat aproximativ o sută de magazine din unsprezece țări: Belgia, Suedia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Estonia, Finlanda, Italia și România. Congelatoarele au fost reglate la temperaturi de până la 55 de grade. Doar la lanțul Delhaize au fost afectate patruzeci de magazine din Belgia și Luxemburg. Pe 4 noiembrie, două grupuri de hackeri pro-ruse, NoName057(16) și Z-Pentest, și-au asumat împreună atacurile și au amenințat că vor urma stații de tratare a apei și centrale electrice. Z-Pentest fusese deja inclus în lista de sancțiuni a UE în iulie. Kremlinul a calificat acuzațiile drept absurde, însă firma franceză de securitate cibernetică Sekoia afirmă că metodele folosite indică implicarea unor actori statali ruși. Sursă aici și aici și aici.

1–2 noiembrie – Franța (băncile de sânge EFS)

Au fost atacate trei centre regionale ale Serviciului Francez de Sânge (EFS): atacatorii au pătruns, prin intermediul furnizorului de echipamente de refrigerare, în sistemul camerelor frigorifice unde este depozitată plasma și au încercat să modifice setarea de la minus 30 de grade la plus 110 grade. Sistemul de supraveghere a emis o alertă la timp, stocurile au fost salvate, iar niciun produs sanguin nu a fost distrus. Potrivit grupurilor de hackeri, în aceeași zi a fost atacată și banca Crédit Mutuel Arkéa. Sursă aici.

2 noiembrie – România

Curtea de Apel București a dispus, în absența sa, arestarea lui Oemis Romagoza Durruthy. Potrivit DIICOT, cetățeanul cubanez, care locuiește în Rusia, lucrează pentru serviciile secrete ruse și a coordonat tentativa de sabotaj din județul Ilfov din 2024. A fost emis mandat de urmărire pe numele său. Sursă aici.

2–6 noiembrie – Europa (trafic aerian)

În trei valuri au fost primite prin e-mail amenințări cu bombă la adresa companiilor aeriene europene. Pe 2 noiembrie, o aeronavă Wizz Air care decolase din Luton a fost deviată spre Budapesta; pe 3 noiembrie au fost amenințate șapte zboruri și o navă de croazieră; pe 5 noiembrie, cel puțin 27 de zboruri, iar pe 6 noiembrie, alte unsprezece. De la Copenhaga, prin Praga, Varșovia – unde aeroportul Chopin a fost închis temporar –, Roma, Milano, Lisabona, Sofia și Bruxelles, până la București, autoritățile au trebuit să intervină pe numeroase aeroporturi, unele aeronave fiind escortate de avioane de vânătoare. Nicăieri nu s-au găsit explozivi. Amenințări similare au fost primite și de postul irlandez RTÉ și de Sky News. Sursă aici, aici și aici.

3–4 noiembrie – Polonia (Mińsk Mazowiecki)

Doi bărbați cu cetățenie ucraineană, de 24 și 25 de ani, au fost arestați, iar a doua zi au fost acuzați de spionaj și de incendierea unor autovehicule la comanda Rusiei. Potrivit anchetatorilor, pe autovehiculele incendiate au fost montate plăcuțe de înmatriculare asemănătoare celor ale armatei ucrainene, pentru a stimula un sentiment antiucrainean. Sursă aici.

4 noiembrie – Republica Moldova

În zorii zilei, între orele 4:23 și 4:25, o dronă a intrat în spațiul aerian moldovenesc.

Sursă aici.

5 noiembrie – Polonia

Serviciile poloneze au demascat un grup format din șase persoane, care desfășurau activități de spionaj și transportau, prin Lituania, componente de armament către regiunea Kaliningrad. Sursă aici.

5 noiembrie – România (județele Neamț și Iași)

În comuna Boghicea, din județul Neamț, fragmente ale unei drone s-au împrăștiat pe o rază de două-trei sute de metri. Pirotehniștii SRI au verificat locul, iar resturile au fost detonate în condiții controlate. În județul Iași, au fost găsite rămășițele unei drone prăbușite într-o pădure. Sursă aici și aici.

5 noiembrie – Republica Moldova (Gordinești)

La Gordinești, în raionul Rezina, a fost găsită o dronă asemănătoare modelului Gerbera. Potrivit datelor moldovenești, în octombrie spațiul aerian al țării a fost violat de 19 ori, dintre care în șase cazuri s-au produs și explozii. Până în acel moment, în 2026 au fost înregistrate 67 de violări, iar din 2022 încoace, în total 104. Sursă aici.

7 noiembrie – Republica Moldova

Două baloane au survolat zona localităților Drochia și Soroca, iar în patru raioane au fost găsite resturi de drone; autoritățile au înregistrat cinci impacturi. Sursă aici.

8 noiembrie – România (județul Tulcea)

Într-o singură zi, aeronave F-18 și F-16 au trebuit ridicate în aer de trei ori din cauza dronelor observate în zona localității Chilia Veche și a Insulei Șerpilor; în județul Tulcea a fost emisă alertă RO-Alert. Sursă aici.

9 noiembrie – România

În ziua în care Ursula von der Leyen a vizitat Bucureștiul, o dronă a intrat în spațiul aerian românesc. În județul Tulcea a fost emisă alertă RO-Alert, iar avioane F-16 au fost ridicate în aer. Sursă aici.

10–11 noiembrie – Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda

Din cauza unor baloane, aeroporturile din Vilnius și Kaunas au fost închise. În aceeași noapte, patru drone au venit din direcția Belarusului; avioanele de vânătoare NATO au tras asupra lor de două ori, fără să le nimerească. Una dintre drone a continuat spre Rusia, trecând prin Letonia și Estonia, iar în Finlanda traficul aerian a fost restricționat. În apropiere de Biržai au fost găsite resturi de rachetă. Potrivit oficialului lituanian Vitkauskas, aceasta a fost cea mai tensionată noapte din istoria țării. Sursă aici, aici și aici.

11 noiembrie – România

SRI a anunțat că atacul cibernetic din decembrie 2025 asupra unei instituții de stat românești a fost comis de grupul de hackeri Turla, legat de FSB rusă. Atacatorii au folosit un malware pe care firma de securitate cibernetică ESET îl descrisese anterior drept un instrument folosit pentru a obține acces la corespondența NATO și a UE. Sursă aici.

11 noiembrie – Republica Moldova

Două rachete rusești S8000 Banderol au intrat în spațiul aerian moldovenesc. Sursă aici.

12 noiembrie – Republica Moldova

În raionul Ștefan Vodă, într-o vie, au fost descoperite rămășițele unei drone neidentificate. În aceeași zi, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au reținut o persoană suspectată de spionaj în favoarea Rusiei. Suspectul avea legături și cu structurile regiunii separatiste transnistrene. Sursă aici, aici.

12 noiembrie – România (județul Tulcea)

În nord-estul județului Tulcea a fost emisă alertă RO-Alert din cauza unei posibile încălcări a spațiului aerian de către o dronă. Sursă aici.

12 noiembrie – Polonia

A fost pusă sub acuzare o persoană, Volodimir B., cetățean ucrainean, care, potrivit procuraturii, a ajutat la comiterea sabotajului feroviar din 2025 din Polonia, comandat de Rusia. În octombrie au început și procesele a trei bărbați ucraineni și a unui bărbat belarus, acuzați de incendiere. Sursă aici.

Partea a II-a – Frontul cognitiv

A. Alegeri:

6 septembrie – Germania (Saxonia-Anhalt)

Potrivit serviciilor germane, rețeaua Storm-1516, legată de GRU, a încercat, în ultimele zile ale alegerilor regionale, să discrediteze votul prin corespondență. Anterior, atacase pe Sven Schulze, candidatul CDU, printr-un site fals care imita pagina ziarului Süddeutsche Zeitung. În același timp, AfD și asociația „Ein Prozent” au recrutat „observatori electorali”. Sursă aici.

13 septembrie – Suedia

Rețeaua Matrioșka a răspândit, prin videoclipuri false purtând logourile SVT și Euronews, ideea că alegerile vor fi fraudate, calomniindu-l și pe premierul Ulf Kristersson. Unul dintre videoclipuri afirma că ingerința rusă nu este decât un mit. Pe lângă acestea, cercetătorii au identificat mii de conturi X suspecte, înregistrate în Nigeria și Ghana, care urmăreau politicieni suedezi. Sursă aici și aici.

20 septembrie – Germania (Berlin, Mecklenburg-Pomerania Anterioară)

Au circulat videoclipuri false conform cărora AfD ar fi fost omis de pe buletinele de vot prin corespondență din Berlin, respectiv conform cărora voturile pentru acest partid ar fi fost anulate. Cercetătorii au atribuit videoclipurile rețelei Storm-1516: metoda — „martori oculari” puși în scenă, site-uri camuflate ca portaluri de știri — este aceeași ca înainte de alegerile federale din februarie. Sursă aici.

29 septembrie – Republica Moldova

Liderul opoziției, Ion Chicu, a inițiat suspendarea președintei Maia Sandu. Presa ucraineană a descris acest demers ca fiind un alt atac hibrid rusesc împotriva Moldovei. Sursă aici.

29 septembrie – 4 octombrie – Bosnia și Herțegovina

Cu cinci zile înainte de alegeri, Putin l-a primit la Kremlin pe Milorad Dodik și pe Savo Minić, premierul Republicii Srpska. S-a declarat public de partea coaliției lor și a promis un preț neschimbat al gazului pentru entitatea sârbă din Bosnia. Ambasadorul rus a fost prezent și la închiderea campaniei SNSD de la Banja Luka, unde Dodik a afirmat că Bosnia este „moartă”. Partidul lui Dodik, căruia i s-a interzis să candideze, a câștigat alegerile, iar acesta i-a mulțumit atât lui Putin, cât și lui Trump pentru victorie. Sursă aici și aici.

3 octombrie – Letonia

Oficiul pentru Protecția Constituției din Letonia (VDD) nu a identificat o ingerință rusă semnificativă și organizată în alegerile parlamentare. NATO a trimis avioane germane Eurofighter la baza Lielvārde pentru perioada alegerilor. Sursă aici și aici.

10 septembrie – 3 noiembrie – Statele Unite (alegeri parțiale)

Începând cu 10 septembrie, rețeaua Matrioșka a atacat democrații prin videoclipuri generate cu inteligență artificială, cu celebrități de la Hollywood. La finalul lunii octombrie au apărut videoclipuri false, în stilul Storm-1516, despre candidații la Senat Sherrod Brown și James Talarico, unul dintre ele fiind vizionat de aproximativ 857.000 de persoane în decurs de o zi. Potrivit firmei Graphika, campania americană a început imediat după alegerile din Germania și Suedia. Sursă aici și aici.

B. Narațiuni, amenințări, dezvăluiri

27 august – Cehia, Polonia

Chiar în momentul publicării raportului anual al Serviciului de Informații pentru Securitate ceh (BIS) a reieșit că site-uri false, profiluri pe rețelele sociale și conținuturi generate cu inteligență artificială încearcă să creeze impresia unei deteriorări a relațiilor ceho-poloneze. Potrivit BIS, în a doua jumătate a anului 2025 au crescut din nou recrutările pentru acte de sabotaj, în spatele cărora se află în principal GRU. În septembrie, Michal Koudelka, directorul BIS, a avertizat că Rusia ar putea tenta un atac militar împotriva unui stat membru NATO „în decurs de luni, nu de ani”. Sursă aici și aici.

August–octombrie – Franța

Parchetul din Paris a deschis în august o anchetă privind influența rusă asupra alegerilor prezidențiale din 2027. Pe 18 septembrie, Emmanuel Macron a declarat că amenințarea hibridă rusă s-a intensificat în ultimele săptămâni și a ordonat elaborarea unui plan de protecție a infrastructurii critice. Pe 27 octombrie, Oficiul de Luptă Împotriva Ingerințelor Digitale Străine (Viginum) a demascat rețeaua de propagandă GlobUs, activă în Africa și legată de fostul imperiu al lui Evgheni Prigojin. Ministrul de externe Jean-Noël Barrot cere sancțiuni la nivelul UE. Sursă aici și aici și aici.

Septembrie – Rusia

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat deschis că, în ochii Moscovei, companiile europene de apărare care livrează armament Ucrainei sunt ținte legitime. Sursă aici.

11–12 octombrie – Regatul Unit

Andy Burnham este primul oficial britanic care a afirmat public că Rusia a intervenit în referendumul Brexit din 2016. Referindu-se la discuția sa cu Merz, de la Berlin, acesta a adăugat că dezinformarea rusă se infiltrează și în politica germană. Sursă aici.

23 octombrie – Ucraina, Europa Centrală și de Est

Direcția Principală de Informații a Ucrainei (HUR) a avertizat că Moscova ar putea pregăti acțiuni de sabotaj sub steag fals în Țările Baltice și în Europa Centrală — inclusiv împotriva unor monumente istorice legate de Rusia — pentru a putea apoi învinovăți Ucraina. Sursă aici.

Începutul lunii noiembrie – Austria

Din documente ale poliției austriece a reieșit că Jan Marsalek, managerul fugar care lucrează pentru FSB, s-a lăudat în fața lui Orlin Roussev — liderul rețelei de spionaj condamnate în Marea Britanie — că, printr-o „operațiune de succes”, l-ar fi determinat pe cancelarul Sebastian Kurz să demisioneze, acesta demisionând în octombrie 2021. Sursă aici.

Concluzii

Nu e nevoie de multe explicații: în timp ce Moscova nu și-a redus volumul atacurilor hibride, a realizat un salt „calitativ” — atacurile cu drone din Marea Neagră au acum și victime care nu sunt nici ucrainene, nici parte beligerantă. Succesul războiului cognitiv rusesc purtat împotriva noastră este dovedit chiar de faptul că am reușit să ne obișnuim și cu asta: pragul de alarmă al cetățenilor europeni este atins cu greu atunci când marinarii unei nave comerciale, aflată sub pavilionul unei țări neimplicate în război, dispar sau mor în urma unui atac rusesc cu drone.

Războiul cognitiv își face simțit efectul și în alte domenii: în Franța, Le Pen este pe cale să câștige, pe locul doi aflându-se Mélenchon, de extremă stânga, la fel de pro-rus ca rivalul său de extremă dreaptă. În Germania, AfD face deja campanie deschisă pentru relansarea afacerilor ruso-germane și se situează astfel la peste treizeci la sută. Am scris deja despre faptul că Rusia a câștigat războiul — iată, despre asta vorbeam: nu a putut învinge militar Ucraina, mașina de război cinetică rusă s-a înțepenit în noroiul din Donețk, dar teritoriile europene și americane din afara Ucrainei sunt astăzi dominate de Rusia. Afacerea șocantă și apropiată de trădare a lui Trump cu motorina este doar un exemplu flagrant al succeselor obținute de Kremlin pe frontul cognitiv: majoritatea cetățenilor europeni s-au săturat de război fără ca Rusia să fi trebuit să tragă vreun foc de armă. Probabil acesta este primul război din istorie câștigat fără o confruntare fizică reală.

Elita europeană, atât cea politică, cât și cea intelectuală, continuă să trateze cele de mai sus ca fiind cazuri izolate: pentru fiecare atac cu drone din Marea Neagră există o anchetă separată, o declarație separată de „suntem foarte îngrijorați” și un comunicat separat. Dacă analizăm cu atenție lista de mai sus, cu greu mai e nevoie să explicăm că este vorba de o acțiune coordonată, comandată și executată de un actor statal bine cunoscut, în care fiecare atac își are rolul, și fiecare atac hibrid sau campanie de dezinformare servește Marelui Plan. Iar acesta nu este altceva decât semănarea fricii, uzarea opiniei publice occidentale prin oboseala de război, precum și demonstrarea și acceptarea superiorității ruse. Cazul din Finlanda, unde cineva a defecat în toaletele politicienilor fără să tragă apa, înseamnă aproximativ același lucru ca mesajul transmis de mafioții sârbi, în timpul războiului din Iugoslavia, poliției de frontieră ungare, extrem de slab pregătite și niciodată puse în fața unei asemenea situații: înfigeau câte o periuță de dinți în pământ, la frontiera verde, mesajul fiind: după ce ai supt, spală-te pe dinți. Umilirea, torturarea și afirmarea superiorității asupra adversarului au făcut întotdeauna parte din doctrina militară slavă.

Dacă cineva citește acum acest text într-un minister european și simte o ușoară iritare, e un semn bun: cel puțin s-a mișcat ceva. Judecând după lista de mai sus, lucrul acesta nu era deloc de la sine înțeles până acum. În zona economică a Bulgariei, dronele au atacat nave comerciale de cinci ori într-o singură lună. Răspunsul a fost chemarea ambasadorului rus, care a ascultat ce i s-a spus și apoi a plecat acasă. În România, anul acesta au fost găsite resturi de drone de optzeci și una de ori. Armata olandeză a ținut pur și simplu secret faptul că drone zboară în cercuri peste bazele sale, ca și cum problema ar dispărea pentru simplul fapt că nu vorbim despre ea. În Lituania, avioanele de vânătoare NATO au tras de două ori asupra unei drone și de două ori au ratat-o. Moldova a expulzat un diplomat, Berlinul a dispus închiderea unui consulat. Unul singur. Și toate acestea după un atentat la Leipzig despre care consilierii cancelarului au spus că, dacă ar fi avut mai mulți morți, poate s-ar fi gândit la articolul 5. Poate. S-ar fi gândit.

Poziția oficială europeană este, deci, în momentul de față, că numărul morților trebuie să atingă un anumit nivel înainte ca cineva să se ridice de la birou. Cât de exact, nimeni nu spune, probabil pentru că nimeni nu știe. Cei treizeci și patru de marinari dați disparuți sau morți în Marea Neagră, se pare, nu au atins acest prag. E drept, niciunul dintre ei nu era comisar european.

Și totuși există o singură soluție: contraatacul. Și exact de acolo vin semnele încurajatoare de unde m-aș fi așteptat cel mai puțin: din Germania laș-și-slabă, unde pe aeroporturi cetățenii ruși care ajung în Germania sunt deja interogați. Mare păcat că acest obicei bun nu a devenit un sport național la nivel paneuropean. Aș spune că nu e încă prea târziu, dar de fapt este. Ar fi trebuit de mult să bombardăm Moscova, ar fi trebuit de mult să confiscăm activele rusești congelate și să cumpărăm cu ele rachete pentru Ucraina, ar fi trebuit de mult să rupem relațiile cu Trump, de mult, de mult…

Dar să fim modești. Nu cer ca până mâine dimineață să existe o strategie europeană. Cer doar ca, în loc de următoarea „profundă îngrijorare”, cineva să spună o dată, public, asumându-și numele, unde este limita la care Europa va riposta. Căci, până nu vom lua măsuri de răspuns ferme, Moscova nu va face altceva decât să ucidă. De-a lungul istoriei nu a făcut niciodată altceva și nici nu va face altceva: la urma urmei, cele mai mari perioade imperiale ale sale au fost mereu aduse de masacre, genocide, subjugări, și, nu în ultimul rând, de faptul că nu au fost niciodată pedepsiți pentru asta.

Dacă acest text a fost suficient de deranjant pentru cineva, accept cu plăcere o dezmințire. Doar să nu vină sub formă de comunicat de presă, din acelea avem deja suficiente.

A compilat și a editat: Anna Karczag

Ugar Gesta