Nu există bani de cheltuit, transmite consilierul președintelui

România va trebui să-și finanțeze în viitor creșterea economică nu din fonduri europene, ci din capital autohton și de pe o piață de capital dezvoltată, pentru că transferurile europene nu vor mai atinge amploarea la care ne-am obișnuit în ultimii douăzeci de ani. Acest lucru l-a declarat Radu Burnete, consilierul pe probleme economice și sociale al președintelui Nicușor Dan, vineri, 6 noiembrie, la summitul organizației patronale Concordia, unde s-a exprimat mult mai deschis.

„Statul nu va mai avea bani pentru nu știu câte programe și subvenții” – a spus el, adăugând:

„Vreau să vă spun deschis, pentru că încă am acel avantaj de a fi tehnocrat. Politicienii vă vor spune că sunt bani. Practic nu sunt.”

În opinia sa, în finanțarea companiilor vor trebui să joace în viitor un rol mai important și alte instrumente decât creditele bancare, iar pentru aceasta trebuie dezvoltată piața de capital. Avertismentul lui Burnete a venit într-o săptămână în care guvernul a fost nevoit să rectifice bugetul tocmai din cauza lipsei fondurilor europene. În prima rectificare bugetară a acestui an, adoptată pe 30 octombrie, s-a luat în calcul cu 4,58 miliarde de lei mai puțin din fonduri europene decât era prevăzut, iar peste cinci miliarde de lei au fost retrase de la proiectele finanțate din surse externe cu grad scăzut de absorbție. Consilierul prezidențial accentua cu totul altceva în mai anul trecut, pe când era încă director executiv al Concordia, la o dezbatere de tip masă rotundă în Senat. Spunea atunci că fondurile europene sunt esențiale pentru următorii doi-trei ani și că „dacă nu aducem acasă fiecare euro, ne pândește recesiunea”. Între cele două afirmații nu există o contradicție: acum un an, Burnete avertiza că ultimele fonduri europene trebuie absorbite cu orice preț, în timp ce acum avertizează că, după acestea, nu mai vor veni bani în cantități similare.

Consilierul prezidențial a explicat mai pe larg, într-un interviu acordat în martie publicației Economedia, de ce consideră structurale problemele economiei românești. În opinia sa, creșterea economică încetinește de patru ani, scăzând de la circa patru procente în 2022 la 0,6 procente în 2025, iar industria se află în recesiune de trei-patru ani. „Cu atâtea zeci de miliarde pe care le-am pompat în economie, totuși am încetinit” – a spus el atunci. Salariile, mai ales în sectorul public, au crescut mai rapid decât productivitatea, în timp ce investițiile în digitalizare, infrastructură și cercetare-dezvoltare au rămas în urmă, producția internă nu a ținut pasul cu consumul, ceea ce a majorat și mai mult deficitul comercial. Potrivit lui Burnete, în șase-șapte ani datoria publică a crescut de la circa 40% din PIB la peste 60%, și, fără schimbări, ar putea ajunge la 70–80%, iar deficitul bugetar nu va putea scădea sub 3% decât abia în 2031–2032. Statul se împrumută cu dobânzi de peste șapte procente, ceea ce scumpește finanțarea întregii economii.

„Finanțatorii nu ne vor lăsa să trăim așa la nesfârșit”

– a avertizat atunci Burnete.

Pârloagă