Campioni europeni: la noi electricitatea s-a scumpit cel mai mult

România a devenit, în prima jumătate a anului 2026, campioana Uniunii Europene la scumpirea energiei electrice pentru populație. Potrivit datelor Eurostat publicate pe 30 octombrie, prețul energiei electrice pentru gospodării a crescut cu 51,9% într-un an, cea mai mare creștere dintre statele membre, cu mult înaintea Irlandei, unde electricitatea s-a scumpit cu 19,8%, și a Finlandei, cu 18,4%.

Potrivit datelor bazate pe o analiză a publicației grecești Energy Press, prețul energiei electrice pentru populație a crescut în 13 state membre, a scăzut în 11 și a rămas neschimbat în trei; în Danemarca, de exemplu, s-a ieftinit cu 31,7%, iar în Luxemburg cu 24,1%. Media europeană a fost de 0,28 euro pe kilowatt-oră, cu 2,2% mai mică decât în a doua jumătate a lui 2025, dar încă mult peste nivelul dinainte de 2022. Gazul, în schimb, s-a ieftinit în toată Europa: prețul mediu pentru populație a scăzut la 0,11 euro pe kilowatt-oră, cel mai scăzut nivel de la prima jumătate a anului 2022, ceea ce reprezintă o scădere de 10,2% în șase luni și de 3,5% într-un an. În România, însă, și gazul s-a scumpit cel mai mult, alături de Croația și Slovacia.

Principalul motiv al scumpirii din România este eliminarea, în iunie 2025, de către guvern a plafonării prețului la energie electrică pentru gospodării și firme, astfel încât populația s-a confruntat dintr-odată cu prețurile de piață. O măsură similară a fost eliminată la finalul anului 2025 și de Polonia, în timp ce Țările de Jos, Letonia și Portugalia continuă să subvenționeze anumite categorii de consumatori. În valoare nominală, energia electrică din România nu este cea mai scumpă — cel mai mare preț se plătește în Irlanda, 0,39 euro pe kilowatt-oră, urmată de Germania și Belgia, cu 0,36 euro. Raportat la puterea de cumpărare, însă, gospodăriile din România, Polonia și Cehia sunt cele mai afectate de facturile la electricitate. Cea mai ieftină energie electrică este în Ungaria, 0,11 euro pe kilowatt-oră, urmată de Malta și Bulgaria, cu 0,13 euro. Și gazul este cel mai ieftin în Ungaria, 0,03 euro pe kilowatt-oră, în timp ce în România și Slovacia costă 0,06 euro, iar în Suedia, unde este cel mai scump, 0,22 euro.

Potrivit analizei, nu doar eliminarea subvențiilor ține prețurile la un nivel ridicat. Taxele și tarifele, reduse de guverne în perioada crizei, au fost readuse treptat la niveluri mai ridicate, iar în prima jumătate a anului 2026 au reprezentat 28,4% din prețul energiei electrice pentru populație și 32,1% din prețul gazului, astfel încât scăderea prețurilor pe piața angro s-a reflectat doar parțial în facturi. Energia din surse regenerabile a asigurat 44% din energia electrică din Uniune și, potrivit modelului Agenției Europene de Mediu, a generat economii de circa 29 de miliarde de euro în primele 16 săptămâni din 2026, în timp ce fluctuațiile prețului gazului au majorat costurile angro ale energiei electrice cu aproximativ 13 miliarde de euro. Centralele pe gaz au stabilit prețul angro al energiei electrice în 66% din cazuri în Italia, în 55% în Cehia, dar doar în 9% în Spania. Potrivit ACER, agenția europeană de reglementare în domeniul energiei, conflictul din Orientul Mijlociu a majorat factura Europei la importul de gaz cu 18–33 de miliarde de euro, din cauza perturbărilor livrărilor de GNL qatarez prin Strâmtoarea Hormuz, care au dus la o concurență acerbă între Europa și Asia. Există motive de îngrijorare și pentru iarnă: la 1 noiembrie, depozitele de gaz din UE erau pline în proporție de 74,62%, sub media ultimilor nouă ani. În România, pe lângă toate acestea, ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost inactive timp de luni de zile, iar țara a importat pe 5 noiembrie o cantitate record, de peste 3.400 de megawați, iar în acea zi România a avut cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Opinie