Trump pe calea hitleriană: relaxare de sancțiuni cadou pentru Putin

Donald Trump a anunțat vineri seară, 9 octombrie, că Statele Unite vor cumpăra motorină rusească și că piața mondială se deschide din nou pentru combustibilul rusesc. Președintele, care, grație simțului umorului specific al lui Dumnezeu, este din nou comandantul suprem al celei mai puternice armate din lume, a numit, cu modestia sa caracteristică, convorbirea telefonică de o oră și jumătate cu Vladimir Putin drept extrem de reușită. Iuri Ușakov, consilierul principal pentru politică externă al Kremlinului, a dezvăluit și că Trump l-a felicitat călduros pe președintele rus cu ocazia zilei sale de naștere. Este un gest remarcabil, având în vedere că de ziua de naștere a lui Putin, 7 octombrie, când acesta a împlinit 74 de ani, armata rusă a atacat Ucraina cu 48 de rachete de croazieră, rachete balistice și 130 de drone, ucigând, potrivit Kyiv Independent, cel puțin treizeci de oameni, printre care cinci copii. Se profilează astfel o idilă de toamnă care împinge cele două mari puteri una în brațele celeilalte și din care, ca de obicei în astfel de romanțe, restul lumii are de suferit.

Trump a spus de atâtea ori lucruri neadevărate, încât opinia publică occidentală pro-ucraineană a așteptat mai întâi confirmarea Kremlinului și nu a prea crezut vestea până când nu a fost scrisă de TASS. Apoi s-a pronunțat și partea rusă: potrivit unui comunicat al Kremlinului, Moscova este pregătită să livreze petrol și produse petroliere pe piața americană și pe cea mondială, iar viceprim-ministrul Alexandr Novak a declarat pentru TASS că se va trece imediat la ridicarea interdicției de export al motorinei rusești, impuse în iulie. Nici Washingtonul nu a hesitat: Departamentul Trezoreriei a emis licența generală nr. 135, care permite, până la 7 aprilie 2027, vânzarea, transportul, descărcarea și importul în Statele Unite al motorinei de origine rusă. Potrivit departamentului, licența se extinde și asupra piețelor mondiale, ceea ce înseamnă că porturile occidentale s-ar putea deschide și ele combustibilului rusesc. Sancțiunile Uniunii Europene și cele britanice rămân în vigoare pentru moment, cel puțin până când putiniștii europeni - ale căror capacități cognitive nu sunt tocmai punctul lor forte - nu vor cere mai zgomotos același lucru.

O picătură în oceanul de petrol, o mină de aur pentru Kremlin

Potrivit lui Trump, Rusia va livra imediat peste 300 de mii de tone de motorină, în noiembrie încă 500 de mii, apoi un milion de tone, iar ulterior, în funcție de starea rafinăriilor, încă trei milioane. Primele trei tranșe totalizează 1,8 milioane de tone, aproximativ 13,5 milioane de barili, iar toate patru împreună 4,8 milioane de tone, circa 36 de milioane de barili. Potrivit datelor Administrației pentru Informații Energetice a SUA, economia americană consumă zilnic aproximativ 3,8-4 milioane de barili de distilate, adică motorină și combustibil pentru încălzire, astfel încât primele trei tranșe ar fi suficiente pentru trei zile și jumătate, iar pachetul complet pentru aproximativ nouă zile. Și asta doar dacă totul ar fi cumpărat de Statele Unite, ceea ce, din cauza licenței valabile pentru piața mondială, cu greu se va întâmpla, mai ales că aceeași economie americană a doborât un record în august, exportând 1,9 milioane de barili de motorină pe zi. Comparativ cu piața mondială, proporția este și mai derizorie: potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, oferta globală de petrol este anul acesta de aproximativ 102 milioane de barili pe zi, față de care cele 36 de milioane de barili reprezintă aproximativ opt ore și jumătate de producție. Țările G7, săptămâna trecută, chiar la presiunea lui Trump, au pus pe piață prin Agenția Internațională pentru Energie 100 de milioane de barili de motorină și alte produse , adică de aproape trei ori mai mult decât speră Trump de la întregul pachet rusesc.

Piața a evaluat anunțul în consecință. Președintele a argumentat, ce-i drept, că prețul motorinei va scădea cu o viteză record, și că asta va fi bine pentru toată lumea, dar comercianții, se vede clar, au considerat afirmația drept o exagerare tipic trumpistă. Contractele futures pe motorină au scăzut vineri cu aproximativ patru procente, dar se situează totuși cu peste 110% peste nivelul de la începutul anului, iar prețul petrolului de tip Brent, de aproximativ 104 dolari, practic nu s-a mișcat deloc.

Miza reală nu este cumpărarea americană, ci faptul că Moscova ridică interdicția de export impusă în iulie, care, potrivit CNN, a retras de pe piață aproximativ 800 de mii de barili pe zi; această interdicție nu a fost însă forțată de sancțiunile occidentale, ci de dronele ucrainene, care au golit piața internă rusă. Potrivit RFE/RL , Rusia se confruntă cu cea mai gravă penurie de combustibil din ultimii ani, iar analiștii se îndoiesc că Moscova va putea onora promisiunile. Putin încă mai afirma pe 1 octombrie, la Clubul Valdai, că rușii au motorină din belșug, doar că nu o pot exporta pe piața mondială din cauza sancțiunilor. Potrivit Reuters, Kirill Dmitriev, emisarul președintelui rus, a fost la Washington în septembrie și a cerut aprobarea pentru ca toate marile companii petroliere rusești să poată vinde motorină pe piața americană. Vineri a primit ce a cerut, și pe X a numit imediat cooperarea energetică ruso-americană utilă pentru întreaga lume.

Mai important decât atât este ce poate urma. Rafinăriile rusești sunt construite aproape fără excepție pe tehnologie occidentală: potrivit surselor din industria rusă citate de Reuters, americanii de la UOP și elvețienii de la ABB au livrat echipamente și software celor patruzeci de cele mai mari uzine, iar unitățile care realizează rafinarea avansată sunt produse pe bază de licențe occidentale. Aceste companii nu mai onorează comenzi noi rusești de la invazia din 2022, astfel încât repararea unităților lovite de dronele ucrainene durează luni, nu săptămâni, sau deseori nu se mai realizează deloc. Potrivit lui Sergei Vakulenko, fostul director strategic al Gazprom Neft, dronele sunt de zece, dacă nu de o sută de ori mai ieftine decât reparațiile, iar într-un război de uzură aceasta este o diferență decisivă. Deși textul actual al licenței americane se referă la comerțul cu motorină și nu ridică interdicția de export pentru echipamente de rafinare, Kremlinul a învățat acum că la Washington este suficient să ceri în mod corespunzător, iar dacă următoarea cerere va viza chiar piese speciale, campania de drone a Ucrainei - una dintre cele mai eficiente arme ucrainene din acest război - ar putea să-și pierdă eficacitatea în câteva luni. Rusia, orice ar spune putiniștii despre fabulos de bogatul subsol rusesc, în care ar fi ascuns întregul tabel periodic al lui Mendeleev, nu a putut construi singură nici măcar o rafinărie modernă, și nu întâmplător.

Molotov-Ribbentrop, doar că Trump nu primește nimic în schimb

Potrivit Axios, Trump s-a înțeles cu Putin după ce Volodimir Zelenski a ignorat cererea americană de a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești de aproximativ șase ori. Potrivit unui oficial american anonim, președintele a vrut ca Ucraina să suspende unilateral aceste atacuri, pentru că, în opinia sa, ele sunt cele care fac să crească prețurile combustibilului în Statele Unite. Oficialul a mai explicat că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești nu pot fi puse pe aceeași treaptă cu atacurile rusești care distrug rețeaua energetică ucraineană, ca și cum o centrală electrică, care încălzește iarna spitale și locuințe, ar conta mai puțin decât o rafinărie care produce motorina livrată pe front. Zelenski a răspuns că Kievul este pregătit să renunțe la atacurile asupra rafinăriilor dacă Rusia încetează să bombardeze centralele electrice ucrainene, numind acordul privind motorina „incorect” și „necinstit”, adăugând că nimeni nu l-a avertizat în prealabil.

Trump îi învinovățește pe ucraineni pentru scumpirea motorinei încă din septembrie, dar cifrele arată un tablou mai nuanțat. Potrivit raportului din august al Agenției Internaționale pentru Energie, reducerea capacității de rafinare a fost cauzată atât de atacurile asupra rafinăriilor rusești, cât și de perturbările în exporturile de produse petroliere din Orientul Mijlociu. Potrivit NBC, prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70% de la izbucnirea războiului împotriva Iranului, în februarie - adică de la războiul pe care Trump însuși l-a declanșat. O astfel de criză este, desigur, mai facil de pus pe seama dronelor ucrainene decât de explicat alegătorilor.

După răspunsul dur al lui Zelenski, presiunile au trecut la un nivel mai agresiv. Axios și Financial Times, citând un oficial ucrainean, au scris că, în cadrul negocierilor de vineri de la Miami, Steve Witkoff și Jared Kushner au amenințat delegația ucraineană: Trump le-ar putea retrage accesul la informațiile de informații americane, dacă Kievul continuă să ignore cererile sale. Un oficial american a declarat pentru Axios că o astfel de amenințare nu a fost formulată, ci delegații au cerut doar Ucrainei să evite măsuri care afectează consumatorii americani - ceea ce este, practic, o recunoaștere a faptului că delegația ucraineană a fost șantajată. Kievul nu este liniștit nici de precedente, întrucât Washingtonul a suspendat deja o dată partajarea informațiilor de informații, în martie 2025. O astfel de măsură ar fi acum o lovitură deosebit de gravă pentru o țară bombardată de ruși deja de cinci ani și care este practic lipsită de apărare în fața rachetelor balistice din cauza lipsei rachetelor Patriot. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat, în orice caz, pentru FT, că Kievul continuă atacurile asupra rafinăriilor, chiar și după anunțul privind motorina.

Paralela cu Pactul Molotov-Ribbentrop se verifică din toate unghiurile: o mare putere se înțelege cu agresorul peste capul părții atacate, iar de la partea atacată i se retrage exact arma care îl rănește cel mai tare pe agresor. Există, totuși, o diferență importantă: la 23 august 1939, conform clauzei secrete, Berlinul a primit partea de vest a Poloniei, iar Moscova pe cea de est, în timp ce Trump, potrivit declarațiilor publice, nu a primit nimic. Comunicatul Kremlinului confirmă doar disponibilitatea de a livra petrol și produse petroliere, nu conține nicio promisiune privind încetarea atacurilor asupra infrastructurii critice sau a bombardamentelor cu rachete balistice, și, potrivit Axios, Putin a spus despre continuarea negocierilor de pace doar că va analiza când. Mai mult, afacerea este mult mai mult în interesul Moscovei decât al Washingtonului, pentru că aduce bani, deschide piețe și fisurează unitatea sancțiunilor pe care Rusia încearcă să o destrame de trei ani și jumătate. Cât ar valora o eventuală promisiune rusă, ultimele zile au arătat clar: sâmbătă dimineață, în jurul orei 4:48, armata rusă a atacat Zaporijjia cu bombe aeriene ghidate. Potrivit Kyiv Post, cel puțin doisprezece civili, printre care trei copii, au murit, douăzeci și șase de clădiri de locuit au fost avariate, iar o clădire cu cinci etaje a fost lovită direct. Zelenski a declarat că Rusia a „mulțumit” pentru ridicarea sancțiunilor privind motorina cu cinci bombe aeriene.

Între timp, Congresul a avut o altă opinie cu privire la ce ar trebui făcut în privința Rusiei. Legea de sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului, numită după senatorul Lindsey Graham, decedat în iulie, a fost adoptată de Senat pe 7 august cu 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, de Camera Reprezentanților pe 16 septembrie cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, iar Trump a semnat-o pe 18 septembrie. Legea permite, printre altele, impunerea unor tarife de până la o sută de procente țărilor care cumpără petrol și gaz rusesc, iar douăzeci și una de zile mai târziu același președinte permite importul de motorină rusească - același Trump care, anul trecut, mai mustra statele membre europene NATO pentru că cumpărau petrol și gaz rusesc. Potrivit unei analize juridice , licența generală nu este echivalentă cu o scutire legală și nu exceptează motorina rusească de tarifele impuse de lege, ceea ce înseamnă că, teoretic, Trump ar putea taxa chiar țările care cumpără marfa pe care el însuși a autorizat-o. Senatorul democrat Richard Blumenthal, coautor al legii, a declarat că decizia contravine voinței Congresului, iar Chuck Schumer, Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren au numit-o, într-un comunicat comun , „o trădare totală” față de Ucraina, aliații europeni și securitatea națională americană. Potrivit reprezentantului republican Don Bacon , presiunea ar trebui intensificată acum, nu relaxată. Fostul diplomat și expert în sancțiuni Daniel Fried consideră că Trump plasează conflictul iranian înaintea presiunii asupra Rusiei și că probabil nu va folosi majoritatea instrumentelor pe care legea le pune la dispoziție.

Pulbere pentru adepții europeni ai lui Putin

Răspunsul oficial al Europei este dur, pentru moment, dar doar la nivel de cuvinte. Kaja Kallas, reprezentanta UE pentru afaceri externe, a scris pe X că suspendarea sancțiunilor privind motorina rusească va aduce mai multe venituri Moscovei, că nu este momentul relaxării presiunii și că Europa nu va relaxa presiunea. Potrivit TASS, miniștrii de externe se pregătesc luni să aprobe cea mai amplă listă de sancțiuni de până acum, iar purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a declarat sâmbătă că Berlinul rămâne ferm pe deciziile adoptate. Aceiași decidenți europeni au satisfăcut, totuși, acum câteva zile, cererea lui Trump, eliberând pe piață din rezervele de iarnă pentru a reduce prețurile, iar acum se dezvăluie că președintele american negocia în același timp cu Kremlinul - iar faptul că elita europeană fie știa despre asta, fie nu știa, ambele variante sunt alarmante.

Soarta politicii de sancțiuni nu se decide, însă, la reuniunile ministrilor de externe, ci la pompele de benzină. În Franța, potrivit franceinfo, litrul de motorină se situează la un maxim istoric de 2,40 euro, Marine Le Pen cere reducerea TVA-ului pentru combustibil la 5,5%, iar alegerile prezidențiale din 2027 se apropie periculos de rapid. În Germania, AfD a devenit pe 20 septembrie cel mai puternic partid din Mecklenburg-Pomerania Anterioară, cu o campanie care acuzase deciziile de la Berlin și Bruxelles pentru scumpiri. Alice Weidel a cerut, în Bundestag, reluarea livrărilor de gaz rusesc ieftin, iar potrivit Reuters, ea și Tino Chrupalla pregătesc o întâlnire cu același Dmitriev, care a primit vineri licențele de la Washington. În România, AUR cântă același cântec când cere reducerea sprijinului pentru Ucraina și o înțelegere cu Moscova, iar despre Fidesz din Ungaria și despre cel mai mare trădător din istoria maghiară, Viktor Orbán, nici nu mai este necesar să vorbim. Aceste partide pot spune acum că, dacă Washingtonul își permite asta, de ce nu și-ar permite și Berlinul, Parisul sau Bucureștiul - argumentul contrar există. Desigur, se poate demonstra prin cifre că efectul afacerii asupra prețurilor de piață este aproape imposibil de măsurat, iar promisiunea unei energii rusești ieftine a picat astfel exact la testul cel mai elementar; este, totuși, dificil să-i explici asta celui care plătește 2,40 euro pentru un litru de motorină, iar susținătorii Ucrainei nu mai pot argumenta de acum încolo nici cu faptul că americanii rezistă.

Motorină în loc de Nobel

Povestea se încadrează frumos de faptul că, vineri, Comitetul Norvegian Nobel nu i-a atribuit, nici în acest an, Premiul Nobel pentru Pace lui Trump. Președintele a remarcat deja miercuri că, potrivit reputației comitetului, oameni ca el nu primesc de obicei premii de acest fel, și a repetat că a pus capăt la opt războaie. În ianuarie a ajuns până acolo încât i-a scris prim-ministrului norvegian că, întrucât țara sa nu i-a oferit premiul, nu mai consideră de datoria lui să se gândească exclusiv la pace. Nimeni nu știe exact care sunt cele opt războaie încheiate, dar se știe că pe unul l-a declanșat chiar Trump, împotriva Iranului, iar pe altul l-a cedat acum cu generozitate, în schimbul motorinei, criminalului în masă Putin, pentru ca acesta să facă ce vrea pe scena ucraineană. Comitetul Nobel nu a greșit, așadar, nici de această dată, iar Trump se poate consola cu faptul că, cel puțin la Moscova, a fost considerat vrednic de o felicitare de ziua de naștere.

Anna Karczag