Congresul american este și el curios cine l-a răsturnat pe Bolojan
Gregory Meeks, liderul democrat al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, l-a întrebat printr-o scrisoare oficială pe secretarul de stat Marco Rubio dacă administrația americană a fost implicată în răsturnarea guvernului lui Ilie Bolojan, așa cum ar fi afirmat ambasadoarea la Atena, Kimberly Guilfoyle, potrivit Wall Street Journal — răspunsul și documentele solicitate sunt așteptate de Meeks până la 15 octombrie. Congresmanul democrat întreabă dacă este adevărată informația publicată de WSJ, potrivit căreia ambasadoarea ar fi spus, în esență, că Statele Unite au fost implicate în căderea guvernului român și că ar putea face același lucru și în Grecia. Dacă da, pe ce și-a bazat Guilfoyle această afirmație și dacă Departamentul de Stat, Casa Albă, Consiliul Național de Securitate sau orice altă instituție americană a autorizat sau coordonat activități menite să influențeze componența sau supraviețuirea guvernului român.
Meeks vrea să afle și când a aflat ministerul de declarațiile ambasadoarei, dacă aceasta a fost mustrată pentru ele și dacă au fost contactate guvernele român și grec. Scrisoarea conține și o cerere amplă de documente privind actele emise începând din septembrie 2025, printre care deplasările oficiale ale ambasadoarei în România, Bulgaria și Albania, informații despre eventuale transporturi oferite ei de persoane fizice sau firme, recomandările etice ale ministerului privind interesele private de afaceri ale ambasadoarei, precum și toate documentele legate de grupul grec Aktor, de activitățile sale în domeniul GNL, de conducătorul acestuia, Alexandros Exarchos, și de lobbyistul apropiat ambasadoarei, Christos Marafatsos. Numai această listă spune despre activitatea diplomatică a ambasadoarei mai mult decât orice comunicat de presă.
Potrivit WSJ, Guilfoyle ar fi declarat pe 18 martie, la o cină organizată la ambasada din Atena, în prezența ministrului grec al energiei, că guvernul Bolojan va cădea în curând, deoarece stă în calea intereselor energetice americane, adăugând apoi că același lucru s-ar putea face cu orice altă țară. Pe 31 martie, ambasadoarea a luat cina la un restaurant din București împreună cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, ministrul de atunci al energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Bogdan Vlădică. Bolojan nu a dorit să cumpere gaz lichefiat american la preț ridicat, iar guvernul său a căzut pe 5 mai, în urma moțiunii de cenzură depuse de PSD, AUR și alți deputați. Grindeanu și președintele AUR, George Simion, au declarat pentru G4Media că nu au discutat cu ambasadoarea despre răsturnarea guvernului, iar avocatul lui Guilfoyle contestă informațiile publicate de WSJ.
Între timp, inspectorul general al Departamentului de Stat a deschis o anchetă și într-un alt caz legat de ambasadoare, după ce un donator al lui Trump a susținut că aceasta i-ar fi cerut să-i achite o datorie de 100.000 de dolari pe cardul de credit, în schimbul accesului la cele mai înalte cercuri ale administrației. Rubio o numea, cu doar câteva zile în urmă, o diplomată extrem de eficientă, iar Trump a spus în weekend doar că e păcat de ea, că nu știe multe despre caz, dar că doamna ambasador a fost mereu foarte amabilă. Așadar, președintele american știe despre propria sa ambasadoare exact atât cât știe și despre criza guvernamentală din România: practic nimic, dar în orice caz e mereu amabil.
Un detaliu picant al poveștii este că, în februarie 2025, chiar vicepreședintele american JD Vance mustra Europa la München pentru faptul că Curtea Constituțională a României ar fi anulat, batjocorind democrația, alegerile prezidențiale suspectate de influență rusă. Un an și jumătate mai târziu, una dintre ambasadoarele administrației americane se laudă, la o cină la Atena, că Washingtonul poate răsturna guvernul oricărei țări.
Ugar
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Rusia a învins, și ar fi timpul să înțelegem asta, în sfârșit
Da, așa e: Rusia și Putin au învins. Nu pe front, unde în patru ani și jumătate nu au putut să învingă Ucraina, și unde Kremlinul a plătit cu aproximativ un milion și jumătate de soldați morți și răniți pentru a putea arbora steagul peste câteva orașe în ruine. Războiul tancurilor nu l-a câștigat Moscova. Dar războiul pe care nu îl duce împotriva Ucrainei, ci împotriva Europei și a Occidentului,…

O mie şase sute de nume pe lista neagră: ce prevede cea mai amplă decizie de sancţiuni a UE împotriva Rusiei de până acum?
Miniştrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene au inclus, pe 12 octombrie, la Luxemburg, aproape 1.600 de persoane fizice şi companii ruseşti pe lista sancţiunilor. Este cea mai mare extindere dintr-o singură dată de la începutul războiului şi vizează actorii din industria de apărare rusă, în special din lanţul de producţie al dronelor şi rachetelor balistice. Kaja Kallas, Înaltul…

Majoritatea nemților susțin Ucraina, tabăra AfD-ului susține Moscova
Aproape două treimi dintre germani ar menține sau ar crește sprijinul militar acordat Ucrainei de către statele europene – reiese din cel mai recent sondaj Politbarometer al postului public de televiziune ZDF. Potrivit cercetării realizate de Forschungsgruppe Wahlen, 30 la sută dintre respondenți doresc un sprijin militar mai puternic, 33 la sută susțin menținerea nivelului actual, iar tot 33 la…

Proaspătă, caldă și suficient de stupidă: așa arată o dezinformare rusească de manual
A sosit o dezinformare rusească autentică, veritabilă, proaspătă, caldă și suficient de stupidă pentru a merita să fie prezentată cititorilor noștri. Citând informațiile unei femei care slujește în rândurile forțelor armate ruse și care nu își dezvăluie numele pe canalele rusești – ce noroc că, în limba română, și cuvântul „militar” are gen, altfel nici atât nu am afla despre sursă –, acestea…

După două decenii de război lingvistic: ce înseamnă legea ucraineană a educației pentru minorități pentru maghiarii din Transcarpatia?
Parlamentul ucrainean, Verhovna Rada, a adoptat pe 12 octombrie Legea nr. 16119 privind asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale și ale popoarelor indigene. Potrivit relatărilor UNIAN și Ukrinform, proiectul a fost susținut de 266 de deputați, deși pentru adoptare ar fi fost suficientă majoritatea numărului constituțional de 450 de deputați, adică 226 de voturi. Din cauza…