Majoritatea nemților susțin Ucraina, tabăra AfD-ului susține Moscova

Aproape două treimi dintre germani ar menține sau ar crește sprijinul militar acordat Ucrainei de către statele europene – reiese din cel mai recent sondaj Politbarometer al postului public de televiziune ZDF. Potrivit cercetării realizate de Forschungsgruppe Wahlen, 30 la sută dintre respondenți doresc un sprijin militar mai puternic, 33 la sută susțin menținerea nivelului actual, iar tot 33 la sută ar reduce livrările de armament. ZDF a tras din aceste date concluzia că sprijinul pentru Ucraina rămâne puternic în Germania. Acest lucru este remarcabil pentru că, în al cincilea an de război, în ciuda creșterii prețurilor la energie și a dificultăților economice, opinia publică germană nu s-a îndepărtat de țara atacată, deși propaganda rusă și forțele pro-Putin din interiorul țării lucrează neobosit de ani de zile în acest sens.

Imaginea nu este însă uniformă. Alegătorii partidului Alternativa pentru Germania (AfD) se deosebesc puternic de majoritatea la nivel național: în rândul lor, 83 la sută susțin reducerea ajutorului militar. Această proporție nu este întâmplătoare, întrucât partidul proclamă de ani de zile ridicarea sancțiunilor, revenirea gazului rusesc și o înțelegere cu Kremlinul. Potrivit unei informații Reuters din septembrie, liderii partidului, Alice Weidel și Tino Chrupalla, pregătesc o întâlnire cu Kirill Dmitriev, emisarul lui Vladimir Putin, privind reluarea livrărilor de gaz rusesc. Opinia taberei AfD reflectă, așadar, nu poziția societății germane, ci poziția conducerii partidului, înclinată spre Moscova.

Faptul că această minoritate nu este deloc neglijabilă reiese clar și din celelalte rezultate ale sondajului. Potrivit proiecției ZDF, dacă alegerile federale ar avea loc duminica aceasta, AfD ar fi cel mai puternic partid cu 28 la sută, devansând CDU/CSU cu 21 la sută, Verzii cu 15, SPD cu 13 și Stânga cu 12 la sută. La sfârșitul lunii septembrie, partidul a devenit cea mai puternică forță și în Saxonia-Anhalt, la alegerile regionale, după Mecklenburg-Pomerania Inferioară. O parte semnificativă a germanilor este însă conștientă de pericol: 68 la sută consideră că AfD reprezintă o amenințare pentru democrația germană, iar 58 la sută cred că, dacă partidul ar ajunge la guvernare în Saxonia-Anhalt, acest lucru ar avea un efect negativ asupra întregii Germanii. Cei doi lideri ai AfD se află în coada clasamentului de popularitate: atât Weidel, cât și Chrupalla au obținut o medie de minus 2,5 pe o scară de la minus cinci la plus cinci, dar nici cancelarul Friedrich Merz nu stă bine, înregistrând cu minus 2,0 un nou record negativ personal.

Momentul alegerii perioadei pentru sondaj merită o atenție aparte. Forschungsgruppe Wahlen a chestionat telefonic și online, între 5 și 7 octombrie, 1.311 cetățeni germani cu drept de vot, selectați aleatoriu, adică cu câteva zile înainte ca Donald Trump să anunțe acordul privind motorina rusească și să înceapă oficial să exercite presiuni asupra Kievului. Modul în care întorsătura americană va influența opinia publică germană se va vedea abia din următorul sondaj Politbarometer, care urmează să fie publicat pe 23 octombrie. AfD poate argumenta deja de pe acum că, dacă Washingtonul poate să relaxeze atitudinea față de Moscova, de ce nu ar putea face același lucru și Berlinul. Potrivit ZDF, rezultatele sunt reprezentative pentru populația germană cu drept de vot, marja de eroare fiind de aproximativ plus-minus trei puncte procentuale pentru valori în jur de patruzeci la sută și de plus-minus două puncte procentuale pentru valori în jur de zece la sută.

În cele din urmă, cifrele arată că două treimi din societatea germană nu s-au săturat să sprijine Ucraina și nu cred că drumul spre pace trece prin satisfacerea agresorului. Treimea care cere însă reducerea ajutorului coincide astăzi cu electoratul celui mai puternic partid german. Iar acest lucru valorează probabil mai mult pentru Moscova decât orice afacere cu motorină.

Ugar