Trump s-a situat complet de partea lui Putin și amenință deja Ucraina

Administrația Trump a amenințat cei mai înalți responsabili militari și guvernamentali ai Ucrainei că va opri transmiterea informațiilor de informații și va bloca Kievului una dintre ultimele căi de achiziție a armamentului american, dacă dronele ucrainene continuă să atace rafinăriile de petrol rusești - a relatat Kyiv Independent, citând doi oficiali ucraineni.

Potrivit surselor ucrainene, partea americană a făcut clar că Washingtonul va considera Kievul responsabil dacă în timpul „armistițiului energetic” anunțat de Donald Trump acum câteva zile vor fi lovite instalații energetice rusești. Unul dintre oficiali a declarat că toți comandanții militari au fost sunați cu amenințări și că fiecăruia i s-a spus că vor fi privați de datele de informații și de livrările de armament. Potrivit publicației, un astfel de apel a primit Pavlo Palisa, adjunctul șefului Biroului Președinției responsabil de afacerile militare, precum și Mihailo Drapatîi, comandantul șef al forțelor armate ucrainene - Palisa a confirmat el însuși pentru Financial Times faptul amenințării.

Gravitatea amenințării rezultă din faptul că astăzi Ucraina mai are doar câteva fire, dar extrem de importante, care o leagă de ajutorul militar american. De la învestirea lui Trump, Washingtonul nu mai livrează arme direct Kievului, însă cooperarea în materie de informații a continuat până acum, la fel ca și un program numit PURL. Esența acestuia este că statele membre europene ale NATO plătesc armamentul american de care Ucraina are cea mai mare nevoie, astfel încât în primul an al programului au ajuns în țară echipamente militare în valoare de 6,7 miliarde de dolari. Dacă Washingtonul întrerupe ambele canale, Ucraina va pierde simultan informațiile americane privind mișcările trupelor și lansările de rachete rusești, precum și posibilitatea de a obține, din fonduri europene, rachete americane de apărare antiaeriană și alte echipamente vitale.

Amenințările au fost precedate de aproximativ patruzeci și opt de ore destul de confuze. Trump a anunțat întâi că s-a înțeles cu Putin asupra achiziționării de motorină rusească, apoi a cerut în repetate rânduri un nou președinte pentru Ucraina, iar, potrivit Kyiv Independent, vineri a declarat despre Zelenski că ar face bine să încheie atacurile asupra rafinăriilor rusești. Pe 11 octombrie, din senin, a anunțat că Rusia și Ucraina s-au înțeles asupra unui armistițiu energetic, despre care, potrivit mai multor oficiali ucraineni de rang înalt, Kievul nu știa nimic în avans, și se pare că nici Moscova. Armata rusă, în orice caz, a continuat ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat: la câteva ore după anunțul lui Trump, termocentrala din Harkov a fost lovită, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit forțelor aeriene ucrainene, au fost lansate 121 de drone de tip Shahed, dintre care 76 cu propulsie cu reacție. În urma atacurilor, cel puțin zece persoane au murit în toată țara, câteva zeci au fost rănite, iar Moscova a vizat rețeaua electrică în mai multe regiuni. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu a dorit să comenteze pentru TASS armistițiul energetic, afirmând doar că Rusia face tot posibilul pentru o pace durabilă, respingând în același timp și propunerea lui Zelenski de armistițiu de șaizeci de zile, care ar fi permis organizarea alegerilor în Ucraina.

Zelenski a declarat la forumul de securitate de la Varșovia că Rusia a lovit țintit o centrală electrică din Harkov imediat după anunțul lui Trump, iar din acest fapt ar trebui să fie clar că Putin nu citește Truth Social. Potrivit președintelui ucrainean, Kievul este pregătit să respecte armistițiul energetic dacă și Rusia îl respectă, dar acesta trebuie să includă și rețeaua electrică și centralele, nu doar rafinăriile. Ucraina are, de fapt, o singură rafinărie de petrol, care de asemenea a fost grav avariată în trecut de rachetele rusești, astfel încât țara importă în mare parte produsele petroliere de care are nevoie. Un armistițiu limitat doar la rafinării ar proteja, așadar, Rusia, fără să ofere nimic Ucrainei. Zelenski a adăugat că Kievul și-a dovedit deja buna-credință: sâmbătă noapte nu a ars nicio rafinărie rusească, în schimb, la miezul nopții, o dronă rusească Shahed cu reacție a lovit o instalație ucraineană de extracție a gazelor.

Absurditatea situației este greu de descris fără exagerări. Președintele Statelor Unite, care își face griji din cauza prețurilor la benzină înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, amenință victima agresiunii ruse cu retragerea informațiilor și a armamentului. În același timp, îi face curte agresorului prin achiziția de motorină și suspendarea sancțiunilor, în timp ce Moscova bombardează rețeaua energetică ucraineană chiar în primele ore ale armistițiului anunțat de Trump. Uniunea Europeană a adoptat în aceeași zi cea mai amplă listă de sancțiuni împotriva Rusiei de până acum, cu aproximativ 1.600 de elemente, dintre care, potrivit Kajei Kallas, mai mult de jumătate sunt legate de lanțul de producție a rachetelor balistice. Cele două decizii, puse una lângă alta, arată exact unde se află astăzi linia de demarcație în interiorul Occidentului. Washingtonul nu cere de această dată garanții Moscovei pentru armistițiu, ci îi pretinde Kievului să îl respecte - respectarea unui acord pe care cealaltă parte, se pare, nici nu l-a citit.

Dezgust

V-a plăcut articolul?

Susțineți munca noastră cu o donație mică

Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR

Recomandări Gesta:

Rusia a învins, și ar fi timpul să înțelegem asta, în sfârșit

Rusia a învins, și ar fi timpul să înțelegem asta, în sfârșit

Da, așa e: Rusia și Putin au învins. Nu pe front, unde în patru ani și jumătate nu au putut să învingă Ucraina, și unde Kremlinul a plătit cu aproximativ un milion și jumătate de soldați morți și răniți pentru a putea arbora steagul peste câteva orașe în ruine. Războiul tancurilor nu l-a câștigat Moscova. Dar războiul pe care nu îl duce împotriva Ucrainei, ci împotriva Europei și a Occidentului,…

ugar•
O mie şase sute de nume pe lista neagră: ce prevede cea mai amplă decizie de sancţiuni a UE împotriva Rusiei de până acum?

O mie şase sute de nume pe lista neagră: ce prevede cea mai amplă decizie de sancţiuni a UE împotriva Rusiei de până acum?

Miniştrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene au inclus, pe 12 octombrie, la Luxemburg, aproape 1.600 de persoane fizice şi companii ruseşti pe lista sancţiunilor. Este cea mai mare extindere dintr-o singură dată de la începutul războiului şi vizează actorii din industria de apărare rusă, în special din lanţul de producţie al dronelor şi rachetelor balistice. Kaja Kallas, Înaltul…

ugar•
Majoritatea nemților susțin Ucraina, tabăra AfD-ului susține Moscova

Majoritatea nemților susțin Ucraina, tabăra AfD-ului susține Moscova

Aproape două treimi dintre germani ar menține sau ar crește sprijinul militar acordat Ucrainei de către statele europene – reiese din cel mai recent sondaj Politbarometer al postului public de televiziune ZDF. Potrivit cercetării realizate de Forschungsgruppe Wahlen, 30 la sută dintre respondenți doresc un sprijin militar mai puternic, 33 la sută susțin menținerea nivelului actual, iar tot 33 la…

ugar•
Proaspătă, caldă și suficient de stupidă: așa arată o dezinformare rusească de manual

Proaspătă, caldă și suficient de stupidă: așa arată o dezinformare rusească de manual

A sosit o dezinformare rusească autentică, veritabilă, proaspătă, caldă și suficient de stupidă pentru a merita să fie prezentată cititorilor noștri. Citând informațiile unei femei care slujește în rândurile forțelor armate ruse și care nu își dezvăluie numele pe canalele rusești – ce noroc că, în limba română, și cuvântul „militar” are gen, altfel nici atât nu am afla despre sursă –, acestea…

ugar•
După două decenii de război lingvistic: ce înseamnă legea ucraineană a educației pentru minorități pentru maghiarii din Transcarpatia?

După două decenii de război lingvistic: ce înseamnă legea ucraineană a educației pentru minorități pentru maghiarii din Transcarpatia?

Parlamentul ucrainean, Verhovna Rada, a adoptat pe 12 octombrie Legea nr. 16119 privind asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale și ale popoarelor indigene. Potrivit relatărilor UNIAN și Ukrinform, proiectul a fost susținut de 266 de deputați, deși pentru adoptare ar fi fost suficientă majoritatea numărului constituțional de 450 de deputați, adică 226 de voturi. Din cauza…

ugar•