Kremlinul a spus nu: Moscova nu are nevoie de un nou președinte ucrainean, ci de război
Kremlinul a respins luni oferta președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care propusese un armistițiu total de șaizeci de zile pentru a permite organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Potrivit relatării portalului de știri rus RBC, Zelenski a declarat duminică: să-i spună lui Putin să dea două luni, un armistițiu total de șaizeci de zile, iar Ucraina va organiza alegeri, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a răspuns a doua zi că Putin și alți lideri ruși au declarat în repetate rânduri că nu doresc un armistițiu, Moscova vrea o pace de lungă durată și face tot posibilul pentru a o obține. Ceea ce a dat o gravitate deosebită ofertei este faptul că, de ani de zile, Rusia argumentează exact că Zelenski ar fi un lider ilegitim, al cărui mandat a expirat și cu care, prin urmare, nu se poate încheia un acord valabil. Legile ucrainene interzic organizarea de alegeri pe timp de stare de război, ceea ce, într-o țară asupra căreia zilnic plouă rachete peste clădirile rezidențiale, nu este o portiță juridică, ci bun-simț.
Oferta lui Zelenski este greu de înțeles fără declarația făcută săptămâna trecută de Donald Trump. Președintele american a spus că este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte și l-a acuzat pe liderul ucrainean pentru creșterea prețurilor la carburanți din Statele Unite, în timp ce acestea au crescut în urma războiului cu Iranul declanșat chiar de el. Zelenski a răspuns atunci că ucrainenii sunt cei care își aleg liderul, însă în weekend a acceptat practic provocarea: dacă lumea vrea alegeri, Ucraina este pregătită să le organizeze, doar că înainte trebuie să se pună capăt bombardamentelor. Astfel, mingea a fost pasată în terenul Moscovei, unde, așa cum era de așteptat, s-a oprit imediat.
Răspunsul Kremlinului este el însuși elocvent. De luni de zile, Moscova cere simultan ca Ucraina să organizeze alegeri și respinge orice încetare a focului care ar face acest lucru posibil. În vocabularul Kremlinului, „pacea de lungă durată” înseamnă de regulă ca Ucraina să renunțe la teritoriile ocupate, la aliații săi și la propria apărare, iar conducerea rusă nu dorește să riște acest lucru nici măcar cu un armistițiu temporar. Toate acestea se petrec, în plus, chiar în momentul în care Trump a anunțat un „armistițiu energetic” între părțile rusă și ucraineană, pentru care și-a asigurat sprijinul lui Zelenski, însă detaliile nu sunt încă cunoscute de nimeni, iar după atacurile rusești din ultimele zile – treizeci de morți chiar de ziua de naștere a lui Putin, urmate de bombele aeriene ghidate lansate asupra Zaporijiei – credibilitatea cuvintelor Kremlinului a fost deja suficient de exact taxată de propriile sale fapte, așa cum s-a confirmat și în cazul marelui anunț trumpian privind armistițiul energetic: în această dimineață, Putin a bombardat cu rachete centrala electrică de la Harkov.
Delir
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Rusia a învins, și ar fi timpul să înțelegem asta, în sfârșit
Da, așa e: Rusia și Putin au învins. Nu pe front, unde în patru ani și jumătate nu au putut să învingă Ucraina, și unde Kremlinul a plătit cu aproximativ un milion și jumătate de soldați morți și răniți pentru a putea arbora steagul peste câteva orașe în ruine. Războiul tancurilor nu l-a câștigat Moscova. Dar războiul pe care nu îl duce împotriva Ucrainei, ci împotriva Europei și a Occidentului,…

O mie şase sute de nume pe lista neagră: ce prevede cea mai amplă decizie de sancţiuni a UE împotriva Rusiei de până acum?
Miniştrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene au inclus, pe 12 octombrie, la Luxemburg, aproape 1.600 de persoane fizice şi companii ruseşti pe lista sancţiunilor. Este cea mai mare extindere dintr-o singură dată de la începutul războiului şi vizează actorii din industria de apărare rusă, în special din lanţul de producţie al dronelor şi rachetelor balistice. Kaja Kallas, Înaltul…

Majoritatea nemților susțin Ucraina, tabăra AfD-ului susține Moscova
Aproape două treimi dintre germani ar menține sau ar crește sprijinul militar acordat Ucrainei de către statele europene – reiese din cel mai recent sondaj Politbarometer al postului public de televiziune ZDF. Potrivit cercetării realizate de Forschungsgruppe Wahlen, 30 la sută dintre respondenți doresc un sprijin militar mai puternic, 33 la sută susțin menținerea nivelului actual, iar tot 33 la…

Proaspătă, caldă și suficient de stupidă: așa arată o dezinformare rusească de manual
A sosit o dezinformare rusească autentică, veritabilă, proaspătă, caldă și suficient de stupidă pentru a merita să fie prezentată cititorilor noștri. Citând informațiile unei femei care slujește în rândurile forțelor armate ruse și care nu își dezvăluie numele pe canalele rusești – ce noroc că, în limba română, și cuvântul „militar” are gen, altfel nici atât nu am afla despre sursă –, acestea…

După două decenii de război lingvistic: ce înseamnă legea ucraineană a educației pentru minorități pentru maghiarii din Transcarpatia?
Parlamentul ucrainean, Verhovna Rada, a adoptat pe 12 octombrie Legea nr. 16119 privind asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale și ale popoarelor indigene. Potrivit relatărilor UNIAN și Ukrinform, proiectul a fost susținut de 266 de deputați, deși pentru adoptare ar fi fost suficientă majoritatea numărului constituțional de 450 de deputați, adică 226 de voturi. Din cauza…