Un aspirant terorist de extremă stânga ar fi incendiat primăria din Limoges

A fost arestat bărbatul care, potrivit anchetatorilor, a incendiat primăria din Limoges, Franța, veche de 143 de ani și aflată sub protecția patrimoniului. Activistul de extremă stânga, în vârstă de 34 de ani, a fost reținut marți dimineață, la ora șase și un sfert, de unitatea specială RAID a poliției franceze, cu sprijinul unității din Bordeaux, în localitatea Val-d’Issoire, din departamentul Haute-Vienne. Cazul este anchetat de Direcția Centrală a Poliției Judiciare, secția antiteroristă, iar Parchetul Național Antiterorist supraveghează procedura. Potrivit Le Figaro și Le Parisien, bărbatul, originar din departamentul vecin Creuse, figura pe „lista S”, care înregistrează persoanele considerate un risc pentru securitatea statului, din cauza legăturilor sale cu mișcarea de extremă stânga, iar poliția îl cunoștea deja și pentru acte de violență împotriva forțelor de ordine. Așadar, serviciile secrete franceze știau cine este și îl supravegheau, însă acest lucru nu l-a împiedicat să incendieze, sub acoperirea unui protest național, unul dintre simbolurile orașului.

Primăria a fost incendiată sâmbătă seara, 17 octombrie, în ziua protestelor naționale organizate din cauza costului vieții și a stării serviciilor publice. Potrivit prefecturii departamentului, în jurul orei șase seara, huligani mascați au spart ferestrele clădirii, au pătruns în interior și au dat foc, după ce în prealabil incendiaseră și o mașină de poliție locală în fața clădirii. Flăcările s-au extins la acoperiș, iar în timpul nopții s-au prăbușit turnul clădirii și o parte a acoperișului. Clădirea, a cărei construcție a început în 1879 și care a fost inaugurată la 14 iulie 1883, a fost grav avariată. Guillaume Guérin, primarul republican al orașului, a declarat duminică pentru Le Monde că, printre cei aproximativ cinci mii de manifestanți, s-au infiltrat cinci-șase sute de activiști de extremă stânga, iar atacatorii știau dinainte cum să pătrundă în clădire, în timp ce poliția nu a avut suficiente forțe și a trebuit să se retragă în fața huliganilor. În cartierul Casseaux al orașului s-au adunat circa două mii de persoane, dintre care peste cinci sute căutau în mod deliberat confruntarea: au atacat poliția cu proiectile, patru polițiști au fost răniți grav, iar patru mașini de poliție au fost distruse. Ulterior, manifestanții au blocat și autostrada A20, iar în zona străzii Rue Jean-Jaurès au fost jefuite magazine.

Limoges a fost doar punctul cel mai grav al valului de violențe care a cuprins Franța în weekend. Potrivit Ministerului de Interne, 550.000 de persoane au ieșit în stradă, dintre care aproximativ 110.000 la Paris. Majoritatea manifestanților au fost pașnici, dar în mai multe orașe grupuri violente au atacat magazine, clădiri publice și polițiști. La Paris au avut loc jafuri, poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă, iar echipa Euronews a fost atacată și jefuită de persoane mascate în Place de la République. Până luni, aproximativ 2.400 de persoane au fost reținute. Emmanuel Macron a declarat că „violența nu are ce căuta aici” și că cei care au atacat prefecturi, magazine și primării vor răspunde pentru faptele lor. Premierul Sébastien Lecornu a promis că primăria din Limoges va fi reconstruită, deoarece este „simbolul unei națiuni care nu se lasă nici învinsă, nici intimidată”. Duminică, mii de locuitori ai orașului Limoges și oficiali locali s-au adunat în fața clădirii distruse pentru a condamna distrugerile.

Incidentul atrage atenția și asupra faptului că discursul public european despre violența politică tinde să fie unilateral. Violența extremei drepte este, pe bună dreptate, ținută minte, însă pe cea a extremei stângi o tratăm adesea cu mai multă îngăduință, de parcă lozinca justiției sociale ar oferi o scutire pentru distrugerile de stradă. La Limoges, însă, nu studenți și sindicaliști îngrijorați pentru traiul lor au incendiat una dintre cele mai frumoase clădiri ale orașului, ci extremiști cunoscuți și supravegheați de autorități, care s-au amestecat în mulțimea pașnică după ce au plănuit dinainte cum vor pătrunde în interior. Incendierea nu are culoare politică, pentru că cel care dă foc unui monument istoric vechi de 143 de ani nu luptă pentru serviciile publice, ci distruge chiar comunitatea în numele căreia pretinde că acționează.

Ugar