Vrea înapoi Europa de Est: a ajuns pe surse lista cu pretenții maximaliste a lui Putin

Vladimir Putin nu vrea doar să îngenuncheze Ucraina, ci să redeseneze harta securității Europei de Est conform situației de la începutul anilor 1990 - acest lucru reiese dintr-un document rusesc neoficial (un așa-numit non-paper) obținut de The New York Times, al cărui conținut a fost publicat și de germanul Bild și de postul independent rus Eho. Lista a fost sintetizată de Meduza.

Cererile Kremlinului au fost făcute publice după negocierile ruso-ucrainene mediate de Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi pe 10-11 noiembrie, și după vizita de joi la Moscova a lui Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit Meduza, acestea repetă în mare parte ultimatumul transmis de Moscova NATO și Europei în decembrie 2021, cu două luni înainte de invazia totală a Ucrainei. Potrivit New York Times, lista ar împărți Europa în sfere de influență, similar perioadei Războiului Rece, iar accentul negocierilor s-a deplasat de la Ucraina către ordinea de securitate europeană de după război.

Ucraina: teritoriu, dezarmare, limba rusă

Potrivit listei publicate de Bild și Eho, Moscova cere de la Ucraina întregul Donbas, inclusiv părțile din regiunile Donețk și Lugansk aflate încă sub control ucrainean. Trupele ucrainene ar trebui să se retragă complet din regiune, iar Rusia ar păstra toate celelalte teritorii ocupate. Ucraina nu ar putea deveni membră NATO, ci ar primi statutul de țară neutră din punct de vedere militar, Occidentul ar trebui să stopeze toate livrările de arme, echipament militar și material de război către Kiev, iar NATO ar trebui să încheie orice activitate militară în Ucraina. Porturile Odesa și Mykolaiv ar trebui demilitarizate, astfel încât Ucraina să nu le poată folosi ca baze navale. Limba rusă ar primi un statut special în Ucraina, acest punct figurând și în memorandumul din 2025 al Ministerului rus de Externe. Moscova ar accepta adeziunea Ucrainei la UE doar dacă Kievul rămâne în afara politicii de apărare comune a Uniunii, adică Ucraina ar deveni membră, dar ar rămâne lipsită de apărare.

NATO, înapoi la 1997

Cea mai gravă parte a listei nu se referă deloc la Ucraina. Potrivit documentului obținut de New York Times, Moscova cere ca NATO să nu se mai extindă și să revină la frontierele din 1997, adică la situația de dinaintea aderării țărilor din Europa Centrală și de Est. Acest lucru ar afecta Polonia, Cehia și Ungaria, România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia și statele baltice, precum și țările care au aderat ulterior. NATO ar trebui să își încheie activitatea militară în Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală și să renunțe la „utilizarea în comun” a armelor nucleare, în cadrul căreia arme nucleare americane sunt depozitate pe teritoriul aliaților europeni. Un punct nou este că Franța și Marea Britanie ar trebui să se angajeze să nu își folosească armele nucleare pentru apărarea altor state europene. Acest lucru ar elimina practic disuasiunea nucleară europeană și ar lăsa lipsite de apărare exact țările pe care Moscova le amenință.

Potrivit listei Bild și Eho, Moscova cere și ca NATO să nu mai mențină baze militare în Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda, iar aceasta din urmă să se retragă din alianță, însă această cerere a fost negată ulterior de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Un „club” format din state membre NATO ar trebui să împiedice ca Ucraina, Moldova, Georgia sau Armenia să devină vreodată membre ale alianței. În Marea Neagră și în Marea Baltică, acorduri ar trebui să garanteze libertatea de navigație, ceea ce în practică ar însemna libertatea de mișcare a flotei ruse în fața coastelor statelor NATO.

Moldova și Belarus

Punctele referitoare la Moldova afectează direct România. Potrivit listei, Moldova ar fi transformată într-o republică federală, din care ar face parte și regiunea separatistă transnistreană și Găgăuzia, iar dacă Moldova ar adera la UE, cele două regiuni ar putea organiza un referendum privind independența lor. În schimb, trupele ruse s-ar retrage din Transnistria, iar Moldova ar primi statutul de țară neutră din punct de vedere militar. Moscova a încercat deja să impună aceeași soluție federală Moldovei în 2003, prin așa-numitul Memorandum Kozak, fără succes la momentul respectiv. Ceea ce figurează pe listă ca obligație a Moscovei este aproape doar un gest: și-ar retrage armele nucleare din Belarus și nu ar mai desfășura acolo rachete cu rază medie de acțiune, adică ar retrage exact armele pe care ea însăși le-a desfășurat acolo în ultimii ani.

Poate fi dusă la bun sfârșit sau este un bluf?

Potrivit relatărilor de presă care citează surse rusești, Putin ar putea „manifesta flexibilitate” la unele puncte, părțile nu fac publice detaliile negocierilor, iar o reacție oficială din partea Ucrainei nu a venit încă. Totuși, lista arată același lucru ca și negocierile de la Abu Dhabi: Moscova nu negociază încheierea războiului, ci vrea o ordine europeană în care Ucraina, Moldova și România, care a aderat în 2004, să trăiască din nou în umbra Rusiei, iar NATO să nu poată apăra țările pe care Rusia le-ar ataca. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la Dublin că Statele Unite, Europa și Ucraina sunt în mare parte de acord în privința garanțiilor de securitate. Ce va rezulta din toate acestea va arăta următoarea rundă, la care va participa și Polonia, ca membru al grupului european de negociere - putem doar spera că reprezentantul va fi Sikorski.

Ugar