A fost arestat bărbatul din Moldova aflat în spatele coșciugelor pictate pe pereți la Paris
Autoritățile române l-au reținut săptămâna trecută, la frontiera moldo-română, pe cetățeanul moldovean Iurie Manic, pe care parchetul francez îl acuză de a fi fost unul dintre liderii unei serii de acțiuni de vandalism la Paris, coordonate de Rusia. Cazul a fost relatat pentru prima dată de Ziarul de Iaşi.
Curtea de Apel din Iași a dispus sâmbătă, 19 septembrie, arestarea preventivă a lui Manic pentru 15 zile, în vederea predării acestuia către Franța. Bărbatul era căutat în baza unui mandat european de arestare emis pe 16 octombrie 2025; biroul SIRENE francez l-a introdus în Sistemul de Informații Schengen patru zile mai târziu, iar polițiștii de frontieră români l-au identificat pe această bază atunci când a încercat să intre în România printr-un punct de trecere din județul Vaslui; în prezent se află în arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui. În Franța este acuzat de vandalism în grup și de subminarea moralei forțelor armate, faptă comisă, potrivit acuzării, cu intenția de a aduce prejudicii apărării naționale. Conform Codului penal francez, pentru aceste fapte se poate aplica o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.
Cazul are rădăcini care ajung până în vara anului 2024, când pe clădirile din Paris au apărut, pictate cu șablon, coșciuge goale în vopsea roșie, alături de inscripții precum „Stop the death now!”, „Mriya Ukraine” („Visul Ucrainei”) sau „Soldat français en Ukraine” („Soldat francez în Ucraina”). Poliția a prins în flagrant doi bărbați din Moldova pe 20 iunie 2024, în timp ce pictau șase coșciuge pe peretele sediului ziarului Le Figaro. La audieri, cei doi au declarat că primeau o sută de euro pe zi pentru această muncă. În aceeași lună, la baza Turnului Eiffel au fost amplasate și cinci coșciuge acoperite cu drapele franceze, cu inscripția „Soldați francezi în Ucraina”. Potrivit autorităților franceze, scopul acțiunilor era de a intimida opinia publică și de a submina sprijinul Franței pentru Ucraina — președintele Emmanuel Macron nu exclusese la acea vreme posibilitatea trimiterii de trupe franceze în Ucraina. Potrivit serviciilor secrete și procurorilor francezi, un alt coordonator al operațiunilor, de asemenea urmărit, Alexandr Grigorenco, este un susținător înfocat al Partidului Șor, partid moldovean pro-rus. Liderul partidului, oligarhul Ilan Șor, condamnat în absență la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară, a fugit la Moscova. Potrivit anchetatorilor, actele de vandalism au făcut parte dintr-o strategie de război hibrid dusă prin intermediari, având drept scop manipularea opiniei publice și amplificarea tensiunilor politice din Franța legate de sprijinul acordat Ucrainei.
Procesul a început la Paris în februarie 2026. Parchetul a cerut pedepse cu închisoarea între 18 luni și trei ani pentru inculpați, însă instanța i-a condamnat pe 16 aprilie doar pentru vandalism pe cei șapte cetățeni moldoveni, aplicându-le amenzi între 1.000 și 10.000 de euro. Acuzația de subminare a moralei armatei nu a fost considerată dovedită. Ministrul de Externe moldovean, Mihai Popșoi, a condamnat atunci ferm metodele hibride ale Rusiei în Franța, prin care cetățeni moldoveni sunt implicați în acte de vandalism și incitare la ură.
Cazul face parte dintr-o serie mai lungă. În octombrie 2023, pe clădiri din Paris au apărut stele ale lui David de culoare albastră; potrivit serviciului francez de securitate internă, DGSI, acțiunea a fost organizată de un om de afaceri moldovean pro-rus. În mai 2024, aproximativ cinci sute de palme roșii au fost pictate pe zidurile și în jurul Memorialului Shoah din Paris; pentru acest fapt, patru bărbați bulgari au fost condamnați la pedepse între doi și patru ani de închisoare, instanța constatând că acțiunea a făcut parte dintr-o „operațiune coordonată, executată cu scop ostil”. Autoritățile franceze investighează, de asemenea, cazul capetelor de porc amplasate în fața moscheilor. Potrivit DGSI, aceste acțiuni prezintă trăsăturile caracteristice ale influenței hibride ruse: provocările la fața locului sunt urmate de amplificare online, scopul fiind adâncirea diviziunilor din societatea franceză.
Ugar
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Arta „adormirii”: Georgescu, din nou prins de sistem, apoi eliberat
Un cetățean român obișnuit, acuzat că a escrocat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro, într-un dosar instrumentat de procurorii DIICOT, ar avea șanse mari să petreacă cele treizeci de zile de arest preventiv într-o celulă din București, înainte să apuce să calculeze câți bani îi mai rămân în contul din Elveția. Călin Georgescu nu este un cetățean român obișnuit.

32 la sută: nota de plată primită de Trump la benzinărie
Există în democrație un anumit tip de justiție: lentă, stângace, uneori de o întârziere enervantă, dar care în cele din urmă vine — războiul din Orientul Mijlociu al lui Donald Trump și-a prezentat acum nota de plată. Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos desfășurat pe patru zile și încheiat duminică, sprijinul de care se bucură președintele a scăzut la 32%, cel mai slab nivel din întreaga sa…

Ce se va întâmpla aici? Grindeanu s-ar alia cu Simion, Hunor cu Grindeanu
În România, cordonul sanitar funcționează ca dezinfectarea din spitale: pe hârtie există pretutindeni, în practică cine mai știe. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus luni seară, în studioul Antena 3, ceea ce o țară întreagă suspecta, doar că nimeni nu o mai auzise formulat atât de clar: nu exclude un guvern PSD–AUR. „Eu nu aș exclude varianta asta. Sigur" – a spus el, cu o naturalețe de…

„E de datoria mea” – Trump, autoproclamatul mare preot al Casei Albe, îi interzice pe necredincioși
Donald Trump a explicat luni, la New York, după întâlnirea cu primarul Zohran Mamdani, de ce nu mai permite jurnaliștilor de la CNN, MS NOW și Politico accesul în Casa Albă. Motivarea nu a fost juridică, nici politică, ci pur și simplu liturgică: „Dacă publică știri false, cred că e de datoria mea să nu-i las să intre într-o altă casă foarte specială.” Casa Albă, a adăugat el, este „cea mai…

Péter Magyar continuă în chestiunea Ucrainei de unde a lăsat-o Viktor Orbán
Bence Rétvári a încercat astăzi în parlament să-l pună în dificultate pe Péter Magyar, spunând că MOL negociază împreună cu compania ucraineană Naftogaz construirea unui depozit de carburanți în apropierea frontierei ungaro-ucrainene. La aceasta, premierul nu a răspuns că trebuie să vedem ce au propus ucrainenii, cât ar costa, cine ar plăti și ce avantaj ar avea din asta Ungaria. Nu. Magyar s-a…