Reformă sau iluzie? Lunea aceasta se va afla dacă PSD a venit să guverneze sau doar să promită

Sorin Grindeanu convoacă luni dimineață conducerea PSD. Potrivit Mediafax, întâlnirea are loc chiar în momentul în care se poartă discuții despre pensii și salarii, iar partidul trebuie să răspundă pentru prima dată de unul singur, fără partener de coaliție, la întrebarea câți bani are țara și pe ce îi cheltuiește. La ce merită să fim atenți?

În primul rând la pensii, pentru că Grindeanu a declarat încă acum o săptămână că anul viitor pensiile „trebuie în mod obligatoriu” să crească, lucru prevăzut și în programul de guvernare. Scenariul optimist al partidului mizează pe o majorare de șapte procente, cel mai realist pe una de cinci procente, însă, potrivit surselor politice citate de Euronews, cel mult patru procente ar fi posibile, dacă nu se dorește depășirea țintei de deficit. Trebuie urmărit și salariul minim, despre care Grindeanu nu a vrut să se pronunțe până acum, spunând că trebuie văzut mai întâi bugetul. Al treilea subiect este bugetul însuși: mai întâi vine un buget rectificat (potrivit președintelui partidului, posibil chiar două), și doar apoi bugetul pentru 2027, pentru care Grindeanu îi cere lui Niculescu să își asume responsabilitatea în parlament. Din aceste trei chestiuni se va vedea dacă social-democrații au trecut de la criticarea măsurilor de austeritate la responsabilitatea guvernării, sau pur și simplu continuă de unde au rămas ca partid de opoziție.

Ultimele luni ale PSD nu au fost despre altceva decât despre criticarea măsurilor de austeritate introduse de guvernul Bolojan în scop de stabilizare, iar criticile PSD s-au inspirat nu rareori din lumea promisiunilor populiste. Ce înseamnă „nu rareori”: frecvent. Ei bine, acum însă au ajuns la guvernare și guvernează ca partid unic în cadrul guvernului condus de Niculescu, format din miniștri tehnocrați și din PSD, în care social-democrații deține cele mai multe fotolii. Și, de vreme ce guvernează, trebuie să facă ceva în privința situației în care România se află de ani buni, dar, pe fondul recesiunii economice care traversează Europa și al războiului declanșat de ruși, țara nu mai poate evita această problemă. Iar această problemă este realizarea marilor reforme structurale.

Un astfel de exemplu este majorarea salariului minim. Salariul minim brut este, din iulie, de 4.325 de lei, iar Blocul Național Sindical (BNS) cere cinci mii de lei brut începând cu 1 ianuarie 2027, ceea ce ar însemna o nouă majorare de cincisprezece procente. Să fim clari pentru cititorii noștri: majorarea salariului minim nu este altceva decât o taxă mascată. O vreme, desigur, este rezonabil, dar ceea ce a făcut România până acum în acest domeniu nu este sustenabil: nu a fost sustenabil nici până acum, dar de aici încolo acest drum duce sigur la faliment.

Apoi mai sunt reformele marilor instituții de stat. Un exemplu concret este agenția de stat care supraveghează apele minerale din Transilvania și din restul României, care are o singură sarcină: să elibereze, în schimbul unor sume consistente, autorizații agenților economici. Pe baza acestor autorizații, aceștia investesc în instalații de extracție și de îmbuteliere, își asumă riscul propriului capital, și totuși această companie de stat este cea care a ajuns în prezent în pragul insolvenței. De ce? Poate pentru că conducerea companiei este împărțită între politicieni ai PNL, PSD și USR. În limbajul politic românesc, acestea se numesc sinecuri (termenul provine din latinescul sine cura, adică „fără griji”). Astfel de sinecuri există în instituțiile centrale și în companiile cu aparență economică, dar există și la nivel local, județean, unde sunt plasați oamenii partidelor, pe baza unor înțelegeri diverse între ele. Printre sinecuri se pot număra și diferitele agenții de supraveghere și control, care au departamente județene, municipale și centrale, și așa mai departe. Nici Niculescu, nici PSD, care au ajuns la conducerea țării după o criză guvernamentală de cinci luni, nu își pot permite ca aceste sisteme care consumă bani și aceste măsuri care aruncă banii pe fereastră să rămână așa cum sunt astăzi.

La fel stau lucrurile și cu pensiile: pentru ca un pensionar să primească mai mulți bani, cineva trebuie să producă acei bani. În România, cea mai mare parte a veniturilor din taxe și impozite provine de la multinaționale și de la întreprinderile mici și mijlocii. Acestea, în cazul unei majorări a salariului minim, plătesc mult mai mult pentru un angajat, iar statul ar majora pensiile din acești bani în plus. Este un cerc vicios, pentru că, din cauza forței de muncă mai scumpe, firma angajează mai puțini oameni sau recurge la muncă la negru, iar statul ajunge să pierdă venituri exact acolo unde voia să câștige. Din această situație se poate scăpa doar printr-o politică fiscală strictă, dar umană, pentru care sunt necesare însă reforme structurale.

O astfel de reformă structurală este fuzionarea localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Aceasta este numită în prezent reformă administrativă, dar ea reprezintă doar prima ei etapă. În prima fază, pe listă au fost incluse 429 de localități, iar primăriile trebuie să anunțe până la 1 martie 2027 dacă sunt dispuse să fuzioneze voluntar; noua organizare ar intra în vigoare de la alegerile locale din 2028, iar dacă se înscriu prea puține localități, guvernul ar impune fuziunea prin angajarea responsabilității. Statul român a mai încercat de mai multe ori să abordeze această problemă, dar de fiecare dată s-a izbit de rezistența partidelor care apără sinecurile. Da, UDMR se numără și el printre aceste partide. Este adevărat și că tentativele anterioare ar fi început reforma de sus, prin fuzionarea județelor, ceea ce ar fi eliminat un număr considerabil de locuri de „refugiu” rezervate soldaților de partid; ceea ce este cu adevărat înspăimântător la actuala inițiativă de reformă este că a fost gândită cu inteligență. A începe prin fuzionarea localităților incapabile să se întrețină singure? Care cetățean nu vede rațiune în asta, care nu vede o anumită dreptate în asta? Cu greu ar exista un om rezonabil care să nu înțeleagă că acest lucru este necesar. Odată trecut de acest prag, vor urma localitățile sub 3.000 de locuitori (ideea inițială a lui Grindeanu se referea la localități sub 3.500–4.000 de locuitori), apoi vor urma județele. Este înspăimântător și faptul că elita maghiară nu are nimic de spus pe acest subiect, cu toate că o parte semnificativă dintre cele 429 de localități sunt sate din Ținutul Secuiesc și din Parțium, unde primăria este cel mai mare angajator al satului și, nu în ultimul rând, coloana vertebrală a rețelei locale a UDMR.

Așadar, ședința PSD de luni va fi interesantă din mai multe puncte de vedere, dar mai ales pentru că vom putea afla dacă roșii vor avea curajul de a guverna, în sfârșit, bine această țară. Așa cum am scris după formarea guvernului, ei ar putea avea chiar o șansă în acest sens, mai ales pentru că, dacă amână reformele, altcineva le va face în locul lor, iar atunci vor putea salva mult mai puțin din propria putere. Acum guvernează singuri, ceea ce nu înseamnă doar responsabilitate, ci și mari oportunități, chiar dacă nu au în spate o majoritate parlamentară solidă. PSD nu mai are pe cine să dea vina: Bolojan nu mai este premier, partenerii de coaliție nu îi mai frânează, iar cifrele bugetului nu se vor adapta la afișele electorale. Ce va rezulta din toate acestea putem începe să desluşim de luni încoace. Căci o sinecură este sinecură tocmai pentru că cei care o ocupă nu au griji din cauza ei, așa că, dacă PSD vrea să își țină în continuare oamenii fără griji, grija va rămâne a țării, iar factura o vor plăti pensionarii și cei care muncesc pentru salariul minim.

Miriște

Localitățile cu majoritate maghiară ar putea dispărea și ele în reforma administrativă – de ce tace UDMR?

Hunor ne va proteja, dar încă nu a discutat cu nimeni despre asta

Și Ținutul Secuiesc va fi reorganizat, UDMR ne va proteja ulterior

Grindeanu: vine reforma administrativ-teritorială!

Prefecții UDMR își păstrează posturile. Ce a oferit Hunor în schimb?

Pentru campanie e suficient, pentru acțiune e păcăleală. Árpád Antal a făcut o excursie la Rimetea