Banii noștri se duc din nou pe majorări de pensii, dar din fericire ceva ajunge și la sănătate

Guvernul Niculescu a adoptat prin ordonanță de urgență prima rectificare bugetară a anului. Proiectul a fost făcut public pe Facebook de ministrul de finanțe Alexandru Nazare, care a anunțat totodată că „ținta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată”. Cei mai mari beneficiari ai rectificării sunt sănătatea și sistemul de pensii. Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) crește cu 3,22 miliarde de lei, iar Ministerul Muncii primește un plus net de 3,32 miliarde de lei, din care 3,47 miliarde de lei sunt destinați acoperirii pensiilor scadente până la finele anului. Potrivit lui Nazare, în spatele fiecărei sume suplimentare se află o evaluare realistă a veniturilor și a obligațiilor de plată, banii fiind alocați cheltuielilor urgente de la finalul anului și investițiilor care trebuie finalizate cu orice preț.

Potrivit unei sinteze realizate de Wall-Street.ro, rectificarea majorează deficitul, în termeni nominali, cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă tot 6,2% din produsul intern brut, estimat la 2.086,3 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat scad cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei. Pe partea de venituri, TVA a avut o evoluție mai bună decât cea prognozată, aducând un plus de 7,18 miliarde de lei, impozitul pe venit a adus 2,03 miliarde de lei peste plan, iar impozitul pe profit, 1,19 miliarde de lei peste plan. În schimb, din accize s-au încasat cu 3,68 miliarde de lei mai puțin, iar din fonduri europene cu 4,58 miliarde de lei mai puțin, iar nici veniturile din jocuri de noroc și cele nefiscale nu au atins nivelul planificat. Ministerul Sănătății primește un plus de 774 de milioane de lei, dar, întrucât în același timp îi sunt reduse proiectele finanțate din surse externe, bugetul său net crește cu doar 72 de milioane de lei. Ministerul de Interne primește 563 de milioane de lei pentru drepturile de pensie din decembrie și 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților academiilor de poliție, iar Ministerul Agriculturii primește 1,47 miliarde de lei pentru proiecte nerambursabile finanțate din surse externe. Administrațiile locale vor beneficia de o sumă suplimentară de 2,81 miliarde de lei din TVA, din care 2 miliarde de lei pot fi folosite pentru stingerea datoriilor acumulate până la 30 septembrie. Cererile pentru aceste fonduri pot fi depuse până la 25 noiembrie, iar sumele neutilizate până la 21 decembrie vor fi retrase.

Fondurile pentru cheltuielile suplimentare au fost obținute în principal prin realocări. Guvernul a retras 5,24 miliarde de lei de la proiectele nerambursabile finanțate din surse externe cu grad scăzut de absorbție, a redus subvențiile cu 1,14 miliarde de lei și a diminuat cu peste trei miliarde de lei sumele neutilizate din bugetele ministerelor. Cei mai mari pierzători sunt ministerele dezvoltării, transporturilor, agriculturii, educației și energiei, însă comunicatele publice nu detaliază sumele defalcate pe fiecare minister. Volumul investițiilor crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, reprezentând 8,2% din PIB. Componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) primește 2 miliarde de lei, în timp ce din componenta nerambursabilă și din alte proiecte finanțate din surse externe sunt retrase 2,3 miliarde de lei.

Ministerele ar fi dorit mult mai mult decât atât. Potrivit unei relatări a Puterea, ministerele au solicitat în total 60 de miliarde de lei, aproximativ 3% din PIB, sumă apropiată de ceea ce statul plătește anual sub formă de dobânzi. „Nu cred că România își poate permite să cheltuiască sume de o asemenea magnitudine”, a declarat Nazare, apreciind că solicitările au fost exagerate. Potrivit publicației, deficitul s-a redus cu 24 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Premierul Luca Niculescu a numit sănătatea prioritatea numărul unu, considerând că nici medicii, nici pacienții nu trebuie să se afle în situația de a nu avea acces la îngrijire și la tratamente. A doua rectificare bugetară este planificată pentru mijlocul lunii noiembrie.

În jurul rectificării s-a reaprins disputa politică privind moștenirea guvernului precedent. PSD acuză guvernul Bolojan că a lăsat în urmă datorii și facturi neplătite în valoare de 40 de miliarde de lei, iar Ministerul Finanțelor pregătește un raport pentru a verifica aceste afirmații. PNL, care susține guvernul din exterior, l-a îndemnat pe Niculescu să adopte cât mai rapid rectificarea și a acuzat social-democrații că țin țara ostatică. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că formațiunea sa nu va susține nicio majorare de taxe, un nou episod al politicii giruetă - „șeful ardelenilor” era, anul trecut, cel care cerea majorarea TVA. Potrivit unui sondaj CURS citat de Puterea, patru din zece români se așteaptă ca guvernul să se ocupe de reducerea prețurilor, de majorarea pensiilor și a salariilor, precum și de diminuarea taxelor.

Ugar