Trump suspendă ajutorul anual de 4 miliarde de dolari acordat Israelului

Președintele american Donald Trump a anunțat pe 3 noiembrie, în dimineața alegerilor de la jumătatea mandatului, că Statele Unite vor suspenda, de la finalul anului 2026, ajutorul anual de aproximativ patru miliarde de dolari acordat Israelului. Într-un interviu telefonic pentru emisiunea Fox and Friends a postului Fox News, președintele a declarat că s-a înțeles asupra acestui lucru cu câteva luni în urmă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar ideea ar fi venit chiar de la acesta. „Le-am dat patru miliarde de dolari. Le dăm și acum. Dar la finalul anului asta se va opri” – a fost citat el de agenția Jewish Telegraphic Agency (JTA). Potrivit relatărilor Reuters și Al Jazeera, el a adăugat: „Ne-am înțeles deja ca, de la finalul anului, să nu mai plătim Israelului. Îi vom ajuta dacă vor avea nevoie.” Anunțul ar putea reprezenta cea mai mare schimbare din ultimele decenii în relația dintre Washington și cel mai apropiat aliat al său din Orientul Mijlociu. Rămâne însă neclar cum ar putea fi pusă în practică o astfel de decizie, de vreme ce este în vigoare un acord privind ajutorul valabil până în 2028, iar decizia finală privind banii nu îi revine președintelui, ci Congresului.

Potrivit lui Trump, Israelul „nu mai are nevoie” de acești bani, iar ajutorul respectiv nu face decât să dăuneze republicanilor pe scena politică internă americană. Potrivit relatării PBS, el a declarat că Statele Unite oferă Israelului „patru miliarde de dolari în bunuri și bani”, lucru care „poate fi considerat troc, ajutor militar sau bani gheață”, și a adăugat că, dacă bugetul israelian ar avea totuși nevoie de aceste fonduri, „ar continua” să le acorde. A numit ajutorul „un argument de campanie prost” și a întrebat indignat de ce ar trebui republicanii să suporte criticile democraților din acest motiv. Ca exemplu, l-a dat pe Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senat din Michigan, unul dintre cei mai vocali critici ai ajutorului american pentru Israel. Potrivit prognozei CBS News, El-Sayed l-a învins marți seară pe adversarul său republican, Mike Rogers. Potrivit JTA, Trump a glumit și pe seama acestui subiect, spunând că, dacă se va plictisi de America, se va muta în Israel și va deveni premier acolo. Departamentul de Stat american nu a reacționat imediat la anunț, iar biroul lui Netanyahu și Ministerul israelian de Externe nu au confirmat existența unui astfel de acord.

Memorandumul de înțelegere în vigoare în prezent a fost semnat în 2016, în timpul mandatului președintelui Barack Obama, și prevede un ajutor total de 38 de miliarde de dolari pentru perioada 2019-2028. Este vorba despre o finanțare militară anuală de 3,3 miliarde de dolari și de încă 500 de milioane de dolari anual pentru programele de apărare antirachetă, precum Scutul de Fier, iar cea mai mare parte a banilor este cheltuită de Israel la producători americani de armament. Brett McGurk, fost oficial pentru securitate națională în administrația Biden, a declarat pentru JTA că întreruperea prematură a acordului „este o decizie a președintelui și a Congresului”. Lara Friedman, analistă la Foundation for Middle East Peace, a amintit că acordul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, întrucât Congresul trebuie să aprobe separat, în fiecare an, suma respectivă. Potrivit corespondentei Al Jazeera la Washington, Kimberly Halkett, de aici rezultă și faptul că Trump nu poate anula unilateral ajutorul. Thomas Warrick, expert al Atlantic Council, consideră că este mai probabil ca ajutorul să fie eliminat gradual, pe parcursul anului 2027, întrucât programele de apărare antirachetă și antidronă nu pot fi transformate peste noapte în achiziții convenționale de armament. Potrivit datelor Council on Foreign Relations, Israelul a primit, din 1948, ajutor american în valoare de peste 300 de miliarde de dolari, corectat cu inflația, iar potrivit unui studiu universitar, cel puțin 21,7 miliarde de dolari ajutor militar de la declanșarea războiului din Gaza, în 2023.

Ideea eliminării ajutorului vine, într-adevăr, de la Netanyahu, însă premierul israelian a vorbit până acum despre un ritm mult mai lent. Potrivit Jewish Insider, el i-a prezentat ideea lui Trump pentru prima dată în decembrie anul trecut, care la momentul respectiv a primit-o cu neînțelegere. În ianuarie anul acesta, Netanyahu a vorbit deja public despre reducerea ajutorului la zero în următorii zece ani, iar în iunie a declarat pentru CNBC că ar începe eliminarea acestuia în ultimii doi ani ai administrației Trump, în paralel cu negocierile pentru un nou acord. În opinia sa, ajutorul ar trebui înlocuit de un parteneriat în care cele două țări investesc în proporții egale în dezvoltarea comună a tehnologiei militare, punând astfel capăt „mitului” potrivit căruia Israelul „golește vistieria Americii”. Noul cadru este pregătit și de legea bugetului apărării pentru 2027, adoptată de Camera Reprezentanților în iulie, a cărei secțiune 219 instituie inițiativa de cooperare militară americano-israeliană. Potrivit cercetătoarei Debra Shushan, de la Universitatea Georgetown, dacă Senatul nu o adoptă înainte ca majoritatea democrată, care își va prelua mandatul în ianuarie, să intre în funcțiune, șansele ca acest lucru să se întâmple vor fi mult mai mici într-un Congres cu majoritate democrată.

În Israel, anunțul a provocat surpriză și îngrijorare. Potrivit JTA, oficiali israelieni din domeniul financiar și militar au vorbit anonim pentru presa de limbă ebraică, iar liderii opoziției, care se pregătesc să îl înlăture pe Netanyahu, l-au criticat dur pe premier. Fostul șef al Statului Major, Gadi Eisenkot, a declarat că instituțiile de apărare și cetățenii „au aflat din presă despre schimbarea relației strategice”, lucru care, în opinia sa, arată cât de periculoasă este politica lui Netanyahu. Yair Golan, liderul partidului Democraților, a afirmat că „încetarea ajutorului american provoacă daune grave securității Israelului” și că un premier responsabil ar fi luptat mai degrabă pentru creșterea sprijinului. Avigdor Liberman a declarat că „prețul susținerii oferite de Trump lui Netanyahu este de 3,8 miliarde de dolari pe an”, iar Yair Lapid a numit decizia uno dintre cele mai grave eșecuri politice și de securitate din istoria țării. Anunțul a venit într-un moment incomod pentru Netanyahu, a cărui tabără a obținut 53 de mandate la alegerile din 27 octombrie, deci nu dispune de majoritatea necesară pentru formarea guvernului, iar Trump a făcut campanie explicit în favoarea sa înainte de scrutin.

Organizațiile evreiești și pro-israeliene din Statele Unite au reacționat divizat. Președintele Organizației Zioniste Americane, Morton Klein, a criticat decizia și a întrebat de ce Washingtonul nu suspendă și ajutorul acordat Egiptului, Iordaniei, Pakistanului, Libanului și Autorității Palestiniene, care însumează, de asemenea, peste patru miliarde de dolari. Coaliția Republicană Evreiască a declarat că relația americano-israeliană este „mai puternică decât oricând”, iar eliminarea ajutorului militar a fost negociată deschis de cele două guverne. Organizația de centru-stânga J Street a afirmat că decizia demonstrează că nu se poate avea încredere în cuvintele lui Trump, în timp ce AIPAC a anunțat că susține în continuare acordul actual.

Potrivit lui Michael Koplow, analist la Israel Policy Forum, citat de JTA, în spatele anunțului s-ar afla în primul rând alegătorii din Michigan, iar corespondentul Al Jazeera l-a numit „surpriza de noiembrie”, menită să anuleze argumentele aripii critice față de Israel, atât din rândul democraților progresiști, cât și din mișcarea MAGA, înainte de alegeri. Ajutorul acordat Israelului este, într-adevăr, o chestiune tot mai controversată în ambele partide americane. În iulie, Camera Reprezentanților a respins, cu 314 voturi la 104, amendamentul propus de reprezentantul republican din Kentucky, Thomas Massie, care ar fi eliminat ajutorul, însă aproape jumătate dintre democrați au votat în favoarea sa. În aprilie, în Senat, zeci de senatori, aproape exclusiv democrați, au încercat să blocheze unele vânzări de armament destinate Israelului. Potrivit unui sondaj realizat de Universitatea Quinnipiac în iunie, 48% dintre alegători, respectiv 66% dintre democrați, consideră că Washingtonul sprijină Israelul într-o măsură excesivă, față de doar 16%, respectiv 20%, în 2017. Financial Times scria încă din iulie anul trecut că Trump percepe și el această schimbare: potrivit unui expert în Orientul Mijlociu care comunică regulat cu administrația, președintele i-ar fi spus că „oamenii mei începe să urască Israelul”. Marjorie Taylor Greene, fostă deputată republicană, în prezent critică a lui Trump, a numit pe X această schimbare „uluitoare”, însă a considerat că ea nu mai poate influența rezultatul alegerilor.

Ugar