Serviciile de informații cehe: Rusia devine tot mai agresivă față de statele membre NATO

Rusia ar putea iniția în lunile următoare operațiuni mai riscante și de amploare mai mare împotriva statelor membre NATO care susțin Ucraina – a declarat luni Michal Koudelka, directorul general al Serviciului ceh de Informații pentru Securitate (BIS), la o conferință parlamentară pe teme de securitate. Koudelka a prezentat trei scenarii.

Primul este un act de sabotaj pe teritoriul unui stat membru NATO, împotriva unei instalații legate de ajutorul acordat Ucrainei. Al doilea este un atac cu drone sau rachete asupra unui depozit de armament destinat Ucrainei. Al treilea, într-un caz extrem, ar fi o acțiune militară limitată împotriva unuia dintre statele vecine ale alianței. Șeful serviciilor de informații cehe nu consideră, momentan, acest ultim scenariu o amenințare directă, întrucât Rusia are toate forțele angajate în Ucraina, adăugând totodată că serviciul său nu dispune de informații concrete privind o amenințare directă la adresa Cehiei, dar urmărește îndeaproape operațiunile care vizează țara și aliații săi. În opinia sa, scopul activităților hibride ruse este de a slăbi unitatea NATO.

Avertismentul ceh nu este o speculație teoretică, ci descrierea următoarei etape a unui proces deja în curs. Evenimentele care anticipează primele două scenarii ale lui Koudelka s-au produs deja: în această vară, la Leipzig a fost găsită o dronă încărcată cu explozibil în apropierea unui nod logistic militar legat de Ucraina; o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a zburat aproximativ o sută de kilometri în spațiul aerian al Poloniei înainte de a se prăbuși pe un câmp; în Bulgaria și Italia au explodat fabrici și depozite de muniție care livrau și Ucrainei; Financial Times a scris, citând cinci servicii de informații europene, că Moscova planifică deja asasinarea unor conducători ai companiilor europene din industria de apărare, iar Polonia a acuzat Rusia în repetate rânduri, deschis, de sabotaj de la începutul invaziei, premierul polonez Donald Tusk avertizând explicit asupra riscului unor atacuri cu drone și rachete împotriva aliaților. Vladimir Putin, în schimb, a afirmat luna aceasta că Rusia nu are nicio intenție de a ataca vreo țară europeană și că urmărește o coexistență pacifică, iar Moscova neagă constant implicarea în acte de sabotaj și în războiul hibrid.

Despre ce pot face țările europene a vorbit, la finalul lunii septembrie, generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor europene ale NATO, în fața unei comisii a Parlamentului European. În opinia sa, cel mai bun răspuns este ca statele europene să declare deschis atunci când Moscova este responsabilă, consolidând în același timp sprijinul pentru Ucraina. Atribuirea publică arată statelor care susțin aceste acțiuni că Occidentul înțelege ce fac, lucru care le ridică prețul plătit și are, prin el însuși, un efect disuasiv. Propunerea este corectă, dar nu nouă: guvernele europene declară de ani de zile cine se află în spatele atacurilor – cheamă ambasadori pentru explicații, publică rapoarte, extind listele de sancțiuni –, așa că întrebarea este dacă după declarație urmează și altceva. Până acum, Moscova a învățat în primul rând că denunțarea publică are rareori consecințe reale, iar dacă serviciile de informații cehe văd corect lunile următoare, Europa nu își mai poate permite să continue exact ca până acum.

Ugar