Șeful Mossad la Washington, Netanjahu vrea un nou război împotriva Iranului

Roman Gofman, șeful serviciilor de informații israeliene, a avut vineri discuții la Washington pe tema situației din Iran, în timp ce Benjamin Netanjahu lucrează pentru a-l convinge pe Donald Trump să lanseze din nou un atac militar de amploare împotriva Teheranului. Potrivit surselor Axios, președintele american a rezistat până acum presiunilor, dar oricine a urmărit declarațiile sale din ultimele luni știe cât de rapid se poate schimba poziția lui Trump față de un război – mai ales dacă cineva îl convinge că victoria este practic în buzunar.

Gofman s-a consultat la Washington cu directorul CIA, John Ratcliffe, și, potrivit unei surse Axios, ar putea continua către Miami pentru a se întâlni cu trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff. Despre această vizită au vorbit pentru publicația americană trei surse familiarizate cu subiectul, însă Mossad, CIA și Casa Albă au refuzat, toate, să comenteze. Netanjahu și Trump au discutat telefonic despre Iran și pe 5 noiembrie. Potrivit unui oficial american, premierul israelian insistă pentru reluarea ostilităților, în timp ce Trump preferă, pentru moment, să continue blocada navală și presiunea economică, încercând totodată să evalueze dacă este posibilă vreo înțelegere cu Teheranul. Joi, președintele a declarat că Arabia Saudită, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Bahrain susțin, la rândul lor, mai degrabă opțiunea de a aștepta.

Trump și-a asigurat totuși publicul că, dacă ar dori, ar putea pune capăt rapid situației, dar că, la cererea statelor din Golf, a ales acum calea mai lentă și – în cuvintele sale – „mai civilizată”. Între timp, nave de război americane rămân staționate în apropierea coastelor Iranului, sancțiunile sunt în vigoare, iar forțele americane din regiune stau pregătite pentru o nouă intervenție. Potrivit Associated Press, de la alegerile de la jumătatea mandatului, președintele a transmis semnale contradictorii cu privire la faptul dacă mai consideră necesare noi atacuri sau dacă mai dorește vreun acord cu Iranul.

Netanjahu este, însă, presat de timp, întrucât blocul său a pierdut majoritatea parlamentară la alegerile din 27 octombrie, iar adversarul său, Gadi Eisenkot, a primit mandatul de a forma noul guvern. Dacă acesta va avea succes, Netanjahu va trebui să plece, iar în opoziția israeliană există temeri că premierul interimar ar putea complica formarea guvernului fie printr-un atac asupra Iranului, fie provocând un nou răspuns militar din partea Teheranului. O sursă din anturajul lui Eisenkot a declarat publicației că, în situația actuală, politicianul nu consideră urgent un nou atac. Joi, Netanjahu l-a informat pe Eisenkot timp de aproximativ două ore despre situația de securitate legată de Iran, însă, potrivit Channel 12 din Israel, nu i-a vorbit despre călătoria șefului Mossad în Statele Unite. Potrivit informațiilor relatate de Times of Israel, nici în conducerea militară israeliană nu există consens privind un atac imediat. Șeful de stat major, Eyal Zamir, consideră, potrivit Channel 12, că amenințarea iraniană este reală, dar nu vede o urgență care să justifice un atac în perioada formării guvernului.

Prețul petrolului va fi din nou împins în sus de ucraineni?

Consecințele unui nou atac s-ar face simțite mult dincolo de Golful Persic, întrucât o parte importantă din transportul mondial de petrol și gaze naturale trece prin Strâmtoarea Hormuz, iar simpla amenințare a unui nou conflict armat se poate reflecta deja în prețuri. Amploarea exactă a unei eventuale creșteri de preț, în cazul unui atac real, ar depinde de faptul dacă ar fi afectate instalații de extracție sau de transport și de cât de mult ar fi perturbat traficul naval. Chiar fostul director al Mossad, David Barnea, a avertizat recent în acest sens. În opinia sa, un nou război împotriva Iranului ar avea consecințe grave pentru economia mondială și pentru piața energiei, motiv pentru care consideră în prezent mai eficientă continuarea blocadei. Totodată, potrivit sintezei de piață de vineri a Wall Street Journal, prețul petrolului a scăzut în ansamblu în această săptămână, chiar dacă incertitudinea din Orientul Mijlociu continuă să preocupe traderii.

Trump are, de altfel, și o altă explicație pentru prețurile ridicate la combustibil, în care ucrainenii ocupă un loc mult mai important decât războiul americano-iranian. În ultimele săptămâni, el a acuzat în repetate rânduri Kievul că, prin atacurile asupra rafinăriilor rusești, contribuie la creșterea prețurilor, și a încercat să îl convingă pe Zelenski să renunțe la aceste atacuri. Potrivit analiștilor consultați de AFP în octombrie, atacurile cu drone ucrainene influențează și ele piața combustibililor, dar cauza principală a scumpirii a fost războiul dintre Statele Unite și Iran. Pentru moment, nu există informații că Trump ar fi decis un nou atac, dar, potrivit Axios, intenția lui Netanjahu este clară, iar șeful Mossad se află chiar acum la Washington, în timp ce premierului israelian îi rămâne tot mai puțin timp pentru a-l convinge pe președintele american. Iar dacă, la un moment dat, avioanele se vor pune totuși în mișcare și prețul petrolului va urca din nou vertiginos, va fi interesant de văzut după câte fraze vor reapărea în discuție atacurile ucrainene asupra rafinăriilor.

Ugar