Washingtonul și Londra au lovit rețeaua „A7” a lui Ilan Șor, când va acționa Budapesta?

La începutul lunii octombrie, Departamentul de Trezorerie al SUA a lansat o acțiune sub numele de cod „Economic Outcast” împotriva rețelei denumite A7, descrisă drept unul dintre cele mai complexe sisteme bancare paralele din lume, iar Oficiul american de Control al Activelor Străine (OFAC) a declarat-o direct organizație infracțională transnațională majoră. În capul acestui mecanism se află oligarhul de origine moldoveană, aflat în fuga de justiție, Ilan Șor, condamnat definitiv în țara sa pentru o fraudă bancară de amploare și aflat anterior pe mai multe liste internaționale de sancțiuni. Paralel cu măsura americană, Regatul Unit a introdus 38 de sancțiuni noi, care vizează platformele financiare, companiile petroliere și navele care susțin economia de război a Rusiei, inclusiv actorii care au derulat tranzacții prin rețeaua lui Șor.

Potrivit autorităților americane, A7 a fost construită special pentru a permite entităților aflate sub sancțiuni să își miște banii sub masca comerțului legal. Rețeaua a funcționat prin zeci de companii-paravan înregistrate în țări terțe, acești așa-numiți subagenți fiind controlați direct de oamenii lui Șor, care accesau conturile bancare prin conexiuni VPN create special pentru a-și ascunde locația reală. Tranzacțiile interzise erau mascate prin documente comerciale false, registre de export-import falsificate și descrieri înșelătoare ale mărfurilor. Sistemul includea și un criptotoken garantat cu ruble, denumit A7A5, emis de Old Vector LLC, companie din rețea, care permitea mutarea internațională a capitalului interzis și aducea beneficii directe furnizorilor de infrastructură aflați sub sancțiuni. Amploarea este impresionantă: la începutul anului 2026, rețeaua a derulat, potrivit propriilor declarații, peste două mii de tranzacții zilnic, în valoare totală de peste 7.500 de miliarde de ruble, aproximativ 91,5 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă circa 13% din comerțul exterior al Rusiei din 2025.

Potrivit anchetei Rețelei americane de Combatere a Infracțiunilor Financiare (FinCEN), mecanismul lui Șor a depășit cu mult interesele ruse, devenind un nod vital și pentru Teheran și aliații săi. A7 a oferit căi de plată sigure Băncii Centrale a Iranului, Gărzii Revoluționare Iraniene și unor organizații teroriste precum Hamas. Unul dintre subagenți a primit direct circa 140 de milioane de dolari de la companii implicate în transportul ilegal de țiței iranian, iar alte 1,6 milioane de dolari au fost direcționate către achiziții de armament iranian. Rețeaua a avut legături cu cea mai mare bursă de criptomonede din Iran, Nobitex, și a procesat plăți pentru grupuri de ransomware, precum și pentru hackerii nord-coreeni care atacă platformele digitale globale. Potrivit secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, Washingtonul demontează infrastructura financiară care le permite Iranului și altor adversari să eludeze sancțiunile, iar cei care ajută la finanțarea interzisă a adversarilor Americii își vor pierde accesul la sistemul financiar american. Activele aflate sub jurisdicție americană ale A7, ale subagenților săi și ale companiilor controlate majoritar de aceștia au fost blocate, iar programul de avertizori de integritate al FinCEN promite recompense celor ale căror informații conduc la amenzi de peste un milion de dolari.

Pachetul britanic merge în aceeași direcție, dar pe un front mai larg. Londra a trecut pe lista neagră companiile Zarubejneft și INK Capital, astfel că, împreună cu măsurile anterioare, peste 90% din capacitatea de producție petrolieră a Rusiei se află deja sub sancțiuni britanice. A fost adăugat pe listă un nou lot de nave îmbătrânite, care circulă frecvent sub pavilion fals, astfel că numărul navelor rusești sancționate a trecut de șase sute. Au fost blocate două platforme de plăți și trei burse de criptomonede cu legături și în Kârgâzstan, pentru că derulau tranzacțiile A7. Șaptesprezece companii și persoane fizice au fost excluse de pe piețele internaționale pentru că au livrat componente electronice și maşini-unelte necesare producției de drone și rachete balistice rusești.

Cariera lui Șor arată clar cum un escroc local poate deveni instrument strategic al Kremlinului. Numele său a devenit cunoscut prima dată în legătură cu frauda bancară din Moldova din 2014, așa-numitul „miliard furat”, pentru care a fost condamnat în absență la cincisprezece ani de închisoare; mai târziu a devenit cunoscut drept politician prorus și organizator al unor rețele menite să influențeze alegerile din Moldova, iar astăzi a devenit conducătorul unui sistem bancar subteran considerat infrastructură critică atât pentru regimul de la Moscova, cât și pentru cel de la Teheran. În România, numele său sună familiar și pentru că, potrivit portalului de investigații ReporterIS, programul „Hrană, apă, energie” al prorusului Călin Georgescu este aproape o copie identică a unui proiect anterior al lui Șor.

Dacă dezmembrarea A7 va fi cu adevărat o lovitură sensibilă pentru Moscova și Teheran depinde în mare măsură de cât de mult vor urma exemplul Washingtonului și al Londrei țările în care au operat subagenții rețelei, precum Ungaria, unde la Budapesta rețeaua legată de Șor a apărut deja cel puțin într-un caz.

Ugar